Cronica Naglfar - Harvest

de Morrison

Cronica Naglfar - Harvest

La doi ani de la aparitia albumului Pariah, considerat de multi ca fiind cea mai reusita creatie a trupei suedeze pana in prezent, in 2007 Cronica Cronica Cronica Naglfar - Harvest - Harvest - Harvest ne aduc un nou material, acest nou album Harvest. Cu acelasi Wrath (Kristoffer Olivius) cu a carui voce fusese inregistrat si Pariah, Wrath care pana in 2005 activase ca basist in aceasta trupa, preluand atributiile de vocal in urma plecarii lui Jens Ryden, Cronica Cronica Cronica Naglfar - Harvest - Harvest - Harvest ne ofera o explozie de riffuri si screamuri agresive, dispuse de-a lungul a noua piese dintre care, daca nu exista niciuna care sa iasa cu adevarat in evidenta, in aceeasi masura se poate spune si ca nu exista niciuna slaba.

Cronica Cronica Cronica Naglfar - Harvest - Harvest - Harvest
Cronica Cronica Cronica Naglfar - Harvest - Harvest - Harvest


Harvest se deschide nu cu un intro, cum existase pe albumul precedent (Proclamation) ci cu o piesa, Into The Black, in prima parte dominata de clape, urmand apoi o alternanta de parti rapide si de pasaje melodice. Piesa imi aminteste foarte mult de sound-ul Catamenia, de pe ultimele doua albume ale finlandezilor, mai putin timbrul vocal al lui Kristoffer, unul mai aparte.

Urmeaza din nou explozii de riffuri rapide si screamuri puternice, ce culmineaza cu Odium Generis Humani probabil per total cea mai agresiva si rapida de pe Harvest, cu tot pasajul instrumental ce creaza un moment de respiro undeva la mijlocul piesei, foarte binevenit de altfel, care accentueaza si mai mult rapiditatea tempo-ului si violenta riff-urilor care urmeaza acestui pasaj.

Cronica Cronica Cronica Naglfar - Harvest - Harvest - Harvest
Cronica Cronica Cronica Naglfar - Harvest - Harvest - Harvest


Mirrors Of My Soul si Darkest Road sunt cele mai catchy piese ale albumului, cu niste refrene melodice, ritmate si totusi extrem de agresive. O alta piesa in acelasi ton este Plutonium Reveries, care pe alocuri imi sugereaza o comparatie cu sound-ul mai vechi Cradle Of Filth. Merita amintita si Harvest , o piesa mai putin rapida, unde vocea este mai accentuata si mai joasa, chiar growl. Partea realizata pe clape din finalul piesei si al albumului este foarte frumoasa.

Versurile

sunt simple, ca de altfel si structura melodiilor, si poate tocmai de aici provine atractia la prima ascultare fata de acest album, rapiditatea cu care atat riffurile cat si versuri ca "I walk alone/The darkest road/I was born unknown/I'll die alone" sau "What is wrong, what is right? I worship the night" iti raman in minte. Albumul se fereste de complicatii inutile si improvizatii, continua mai degraba linia albumelor precedente Cronica Cronica Cronica Naglfar - Harvest - Harvest - Harvest.

Cronica Cronica Cronica Naglfar - Harvest - Harvest - Harvest
Cronica Cronica Cronica Naglfar - Harvest - Harvest - Harvest


Se simte deasemenea prezenta unor elemente specifice death metalului la nivelul chitarilor si tobelor in unele piese (Way Of The Rope, de exemplu) ceea ce nu este o inovatie pentru aceasta trupa incadrata de multe ori in categoria blackened death metal. Un album recomandat tuturor iubitorilor de metal extrem.

NAGLFAR
www.naglfar.net
www.myspace.com/naglfar

Cristina
Nota: 8.5/10

Tracklist:

1. Into the Black
2. Breathe Through Me
3. Mirrors of My Soul
4. Odium Generis Humani
5. Darkest Road
6. Way of the Rope
7. Plutonium Reveries
8. Feeding Moloch
9. Harvest



Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter

Intra si pe Canalul de Whatsapp METALHEAD si afla prima oara cine canta in Romania!


Ne gasesti si pe Instagram


Concerte recomandate: