Cronica Dave Gahan - Hourglass

Nu e nevoie sa mai precizez cine este Dave Gahan si in care trupa legendara este solist vocal. Daca exista, totusi, persoane care nu stiu, cred ca ii pot convinge pe colegii de redactie sa facem un concurs al carui mare premiu sa fie o palma dupa ceafa...

Dave Gahan nu se afla la prima incercare solo din cariera. Materialele anterioare au fost bine primite de critica si s-au constituit in reprezentari muzicale valabile ale sufletului muzical al acestui artist a carui viata numai linistita nu a fost. Fac referire la viata tumultoasa a lui Gahan deoarece lucrarile sale par sa imprumute mult din zbuciumul si dinamica unei existente legate de turnee indelungate, droguri, extreme si cautari ale unei linisti interioare rareori regasite.

Dave Gahan - Hourglass

Albumul se deschide cu "Saw Something", o balada electro extrem de frumoasa. Este neindoielnic faptul ca Gahan nu se poate desprinde total de stilul Depeche Mode, insa piesele sale au, din fericire, si altceva pe langa. Nu e neaparat ceva in plus, doar o apasare mai precisa pe un anumit element sau o deplasare de accent mai bine conturata.

"Kingdom", a doua piesa, face parte din acel tip de piese pe care poti dansa, dar care raman, totodata, meditative si profunde. "Deeper And Deeper" e agresiva, un pic industriala, cu o voce "rea", penetranta. E ca si cum Dave a vrut sa sparga vraja primelor doua track-uri. Una peste alta, o piesa excelenta, care te marcheaza.

"21 Days" aminteste putin de perioada "Ultra", intunecata, gata sa se deschida, insa ramanand, in cele din urma, ermetica, intima, grava.

"Miracles" este o balada cu o linie de voce lenta, visatoare, insa instrumentele electronice ii adauga o raceala ce o transforma intr-un cantec special, genul de melodie pe care privesti, singur, stelele.

"Use You" aduce mult cu piesele Depeche Mode; nu e un track care sa impresioneze in mod special, cel putin nu in contextul de fata...

"Insoluble" se doreste a fi genul de piesa lenta melancolica ce te transpune intr-o stare anume; in nici un caz nu e genul care sa te faca sa vrei sa-ti inviti partenerul la dans...

Dave Gahan - Hourglass

"Endless" e una din cele mai bune piese de pe album, alaturi de "Saw Something" o piesa profunda, calda, desi dinamica. Insa dinamica aceasta este speciala, o dinamica... senzuala, daca vreti.

"A Little Lie" e lenta, intunecata, cu o voce agresiva pe alocuri, ca un val care se ridica si apoi se sparge de mal. Materialul se incheie cu "Down", o piesa a carei orchestratie mi-a amintit de Radiohead, cumva un final in acelasi ton ce se balanseaza intre beat-uri opace si armonii minore ce nu pot induce decat melancolie...

Spre deosebire de albumele anterioare, "Hourglass" se prezinta in "haine" mai electro, ceea ce face ca piesele sa sune mai rece, cumva, dar si ca vocea, prin contrast, sa sune mult mai cald si mai aproape.

In concluzie, e un album cel putin interesant, iar pentru fanii Depeche Mode, cu siguranta, mult mai mult...

Auditie placuta!

cronica de Mihnea Blidariu pentru Bestmusic.ro