In pregatirea concertelor Agalloch din Romania, Doru Atomei (Kogaionon Magazine) a realizat un interviu foarte interesant cu AGALLOCH, un nume ce provine de pe continentul american insa cu o muzica mult mai potrivita pentru publicul european. Este un adevart nume cult, avand un statut important pe scena underground internationala. Prin amabilitatea autorului va prezentam materialul de mai jos.
Buna John. Cum a inceput 2010 pentru AGALLOCH?
JH: Anul este deja unul foarte plin. Dupa cum stii, suntem absorbiti de pre-productia celui de-al 4-lea album, precum si de pregatirile concertelor din Romania. Ocupati de-a binelea…
Au mai ramas doar cateva saptamani pana la concertele din Romania… Sunteti pregatiti pentru calatoria in taramul lui Dracula? Mi-ai mentionat ceva anul trecut legat de bunicii lui Aesop...
JH: Da, Aesop are ceva strabuni de pe acolo. Ba chiar are un tatuaj cu Vlad Tepes, deci poti sa spui ca el este pregatit pentru calatoria aceasta de ceva vreme. La fel ca si mine de altfel, sunt mai mult decat pregatit pentru a vizita Romania, de a canta acolo, de a petrece timpul cu prietenii, de a imbratisa cultura. Da... cu siguranta un moment important al anului 2010 deja...
Sunteti in contact cu fani de pe aici?
JH: Da, cateva persoane. In rest, am observat multi fani pe MySpace-ul nostru oficial.
Agalloch are in spate cam 15 ani de muzica si totusi, aveti doar cateva albume scoase. Cum asa? Lipsa de insipratie?
JH: Cred ca este mai bine sa ai 3 sau 4 albume solide, clasice, pe o perioada de 15 ani, decat 10 ‘’incercari/simulari’ de albume. Calitate peste cantitate. Inspiratie avem destula dar preferam sa lasam timpul sa treaca peste ideile noastre, sa le lasam sa se dezvolte de-a lungul lunilor sau anilor, decat sa producem in graba albume scoase in cateva saptamani. De asemenea, ne place sa experimentam cu EP-uri intre realizari mai mari.
Ati avut un turneu prin Europa anul trecut si ceva concerte prin State. Cum au decurs, ce feedback at avut din partea publicului? Ceva momente amuzante? Dar mai putin pozitive?
JH: Fiecare concert avut anul trecut a fost special in felul sau. Turneul european a fost de departe cel mai bun turneu avut pana acum. Amintirile din autocarul impartit cu Dornenreich si cu Mely o sa imi ramana dragi pentru totdeauna. La fel, a fost o placere sa revad Fen in Londra. Am fost extrem de mandru si de faptul ca am avut prestanta pe care am avut-o la festivalul Tomahak, raportat la alte trupe de genul Satyricon si Endstille. Pe putin cea mai buna experienta de la un festival. Concertele din jumatatea de Vest a tarii au fost surprinzatoare, pe cand Portland a fost probabil cel mai putin reusit eveniment.
Un craniu de ritual a fost furat in Milwaukee (WI) in timpul piesei "The Lodge (dismantled)". Ne-a fost insa returnat de un anonim dupa ce am dat un anunt online despre furt. Momente amuzante? Autocarul cu care am plecat in turneu era cat pe ce sa se intepeneasca intr-un tunel cand plecam din Paris. Autocarul era prea inalt ca sa intre in tunel si astfel a trebuit sa intoarca chiar in fata intrarii in tunel, lucuru care a durat ceva vreme. Norocul a fost ca era 3 dimineata si nu prea era trafic, doar cativa taximetristi enervati...
Ce soi de muzica asculti? Ceva albume noi care ti-au trezit interesul?
JH: In ultima perioada:
Hawkwind – toate albumele circa 1982 - 1990
Rome – toate!
Klaus Schultz – toate!
Spiritual Front - "Armageddon Gigolo"
Wolfhetan - "Entr
