Nu consider ca are rost sa prezint cine si ce s-a cantat pe 21 martie in Silver Church. Cine e in tema cu subiectul stie deja ce inseamna Agalloch. Insa inainte de dezbaterea prestatiei acestui grup, unde cu siguranta parerile sunt impartite, tin sa punctez numarul neasteptat de mare al platitorilor de bilet.
Nici Agalloch si nici Alcest nu sunt trupe pe care le asculti la rockoteca si nici formatii cu clipuri pompoase marca Nuclear Blast. De fapt Alcest au fost pentru multi o necunoscuta iar Agalloch e acel gen de trupa pe care o aprofundezi cu adevarat atunci cand nume gen Metallica, Slayer si alti clasici ai genului te plictisesc si in final ajungi sa cauti altceva.
Si totusi au venit peste 500 de oameni. De fapt s-a cantat cu sala plina, o sala in care am vazut oameni selectivi pe care nu ii prinzi chiar la toate evenimentele din aria rock sau metal. Ma bucur ca avem in sfarsit o sala de concerte 'ca afara', ma intristez ca rockerul inca e sceptic si ajung usor la concluzia ca unii chiar se bucura de acele locatii sub limita decentei. Dar asta e alta problema.
Inainte de Agalloch a fost Alcest, trupa pe care eu pe CD am notat-o cu 10 (legat de ultimul lor album). In acelasi context am subliniat ca in materie de prestatie live s-ar putea sa avem surprize nu tocmai placute. Gresit! Pentru primul concert din cariera formatiei, Alcest s-a descurcat extraordinar.
Ecailles de Lune prezentat aproape integral fara pauze de comunicare cu publicul, fapt ce din punctul meu de vedere a ajutat la redarea atmosferei propuse de Neige, omul din spatele acestui proiect.
Sunet bun pentru genul prestat, un pic zgomotos insa pana si notele de pe bass au atins un grad al claritatii nu foarte des oferit. Basul a prins note extrem de interesante date de un muzician dintr-o alta trupa franceza pe nume Les Discrets.
Habar n-am ce au inteles cei prezenti din sala pentru ca o astfel de muzica ajunge la statut de unicat pentru concertele din Romania. Alcest prezinta un black metal romantic dupa cum si Neige il descrie. E de fapt una din putinele trupe unde vocea devine un instrument pe deplin si are un rol vital in compozitii. La fel de usor cum pentru publicul limitat poate deveni o muzica neinteleasa si absurda.
Nu am fost surprins de piese ci de interpretarea cu succes a acestora. Sincer ma asteptam sa fie un dezastru avand in vedere ca muzica Alcest nu o consider una potrivita pentru prestatii live. Ma bucur ca m-am inselat.
Caci din punctul meu de vedere Alcest au atins punctul maxim de interes in aceasta seara.
Agalloch suna foarte bine insa doar pe CD. Cine a avut curiozitatea de a aprofunda istoria Agalloch probabil ca a urmarit si DVD-ul recent lansat unde problemele in materie de sunet si executie sunt prezente mai mult decat era necesar. Habar n-am ce a fost la Brasov, cert e ca la Bucuresti Agalloch a cam lasat de dorit. Tin minte ca dupa concert, John declara intr-un interviu pentru Metalhead ca important nu este redarea cu precizie a piesei ci redarea sentimentului oferit.
Total de acord insa acele greseli de executie se refera in general la cazuri izolate. Agalloch au dat vina pe sunet, eu dau vina pe lipsa unei experiente pe scena. Nu, nu mi-a placut interpretarea Limbs sau Falling Snow, poate ca Not Unlike The Waves a sunat mult mai bine. Si daca ma refer la Limbs atunci imi aduc aminte de un moment amuzant cand publicul si-a dat seama despre ce piesa este vorba doar dupa circa doua minute cand deja a inceput acea parte clean.
Ceva la Agalloch live nu se leaga si ma bucur ca nu sunt singurul nebun care a ramas cu astfel de impresie. Ma gandesc ca daca lansezi asemena albume extrarodinare (caci produsele Agalloch sunt de exceptie) trebuie sa existe un sacrificiu. Si daca acesta inseamna lipsa unei prestatii live 'marcante', atunci asa sa fie. Pana la urma sa felicitam Kogaionon si Donis Art pentru ocazia de a vedea doua nume dintre care unul cu siguranta e unicat pentru Europa de Est.
Oricum la toamna urmeaza ceva si mai interesant. Shining, Nightingale, The Vision Bleak, Vulture Industries, Indian Fall si Kistvaen. Da, Nightingale este trupa lui Dan Swano. Pana atunci e timp de aprofundat oricum.
Gizas
Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter
Intra si pe Canalul de Whatsapp METALHEAD si afla prima oara cine canta in Romania!
Ne gasesti si pe Instagram
