Versuri Alexandru Andries - 01. Roxana, la adapost



Album: Alexandru Andries - Cantece pentru printesa

Lumea stie c-o cheama Anca
Si de-aia eu ai spun Roxana,
Am aflat ca voi o strigati "ploiesteanca" 
Da' eu prefer sa-i spun Roxana...
Jumate din ea e hipnotizata 
De un iubit psihopat,
Cealalta jumate-i atat de speriata
Ca-s pus an situatia pur si simplu s-o bat 

Pe Roxana, Roxana, Roxana...
Roxana, Roxana, Roxana...

Cifrele in gura ei sunt romane intregi,
Vi le spun si voua:
Unu sapte's'cinci-nouazeci-saizeci, da, 
Optze's'cinci-doua's'noua...
Si patru ani, patru ani si jumate 
De cand lumea ei sta pe loc,
Iar eu adun cu greu minute furate 
In care ma chinui sa-mi fac putin loc 

Langa Roxana, Roxana, Roxana...
Roxana, Roxana, Roxana...

Ma trezesc cu ea
Ascunsa-n masea,
De-acolo tace,
Ma doare si tace...
Mi-a spus cineva
Ca e foarte rea,
Cam ca o pisica,
Da' tot nu mi-e frica de ea...

Cine raspunde pentru astfel de usi 
Deschise-ntre ea si mine ?
De ce lesin si-mi revin si lesin 
Cand ea zambeste si vine ?
Si cum s-o repar fara instructiuni ?
Cam cat crezi ca sunt eu de destept ?...
Cu ce drept imi iei somnul de luni pana luni
Si cum sa respir, cand la mine in piept 

E Roxana, Roxana, Roxana...
Roxana, Roxana, Roxana...
Roxana, Roxana, Roxana...
Roxana, Roxana, Roxana...
Roxana, Roxana, Roxana...
Roxana, Roxana, Roxana...