Ti-as da telefon, insa cum sa fac?
Nu pareai sa ai telefon la tine-n rucsac:
Un tricou urias si-o periuta de dinti,
Plus cateva rufe murdare de dus la parinti.
Nu exista reguli,
E mai rau ca-n vis:
Totul este permis !
Nu stiu prefixul tau, nici n-am intrebat,
Zimbeai deja dezbracata, cu bocancii in pat...
Vecinii mei se-auzeau vorbind prin tavan,
Noaptea de-afara tacea, lipita de geam.
Nu exista reguli,
E mai rau ca-n vis:
Totul este permis !
Ti-as scrie ceva, insa cum sa-ti scriu?
E prea imprecis si putin atata cat stiu...
Si-apoi, ce postas din lume ar putea ghici
Unde e cortul tau, unde-ai putea sa fii?
Nu exista reguli,
E mai rau ca-n vis:
Totul este permis !
Inima ta se muta,
E mereu intr-alt loc,
Cand sta unde trebuie e jale,
Toata lumea ia foc...
Ce camuflaj perfid o sa inventezi?
O sa platesti martori falsi, o sa modifici dovezi.
Unde-o sa stai peste noapte, in care atlas,
Cu regele tau si cu glasul ascuns in alt glas?
Nu exista reguli,
E mai rau ca-n vis:
Totul este permis !
Nu exista reguli,
E mai rau ca-n vis:
Totul este permis !
