Nu am dosar de cadre rosu,
Nu am la usa scutieri,
La Moscova nu dau telefoane,
Nu am prieteni mineri.
Masina neagra n-am la scara,
N-am dat rapoarte la Congres,
N-am trandafir la butoniera
Si nici n-am fost reales.
Nu stiu sa spun nimic tot timpul,
In sapte feluri, zambitor,
Nu stiu sa ocolesc raspunsuri
Cu ochii tinta in covor,
Nu stiu sa mint in stil sovietic,
Parintii mei mi-au zis sa nu
Si-s fericit cum nu se poate
Ca n-am nimic,
Nimic din ce ai tu !
Nu am colegi la puscarie,
Nu am prieteni impuscati,
Vecinul meu de peste strada
Nu are-n ziduri mii de watti;
N-am printre pozele de-acasa
Persoane care-au aparut prin carti,
N-am creier slefuit cu grija
In alte limbi, pe alte harti...
Eu n-am palat in loc de casa,
Caricaturi nu mi se fac,
Nu zice nimeni despre mine
Nici ca sunt sfant, nici ca sunt drac.
Eu n-am dantura noua-n gura
S-ascunda vechea limba, nu,
Si-s fericit cum nu se poate
Ca n-am nimic,
Nimic din ce ai tu !
Eu am in schimb impozit mare,
La bloc, pe scara, sobolani,
Am grija zilei de miine
Si niciodata n-am bani.
Am prins, copil, orasul Stalin
Si frig si ploaie si minciuni,
Nu pot sa fiu voios ca tine,
Nu pot sa cred in minuni.
Eu sunt somerul tau de miine
Si azi e ultima mea zi,
N-am nici platforma si nici sediu
Dar am dreptate si tu stii !
Si am si-un vis, noapte de noapte:
Dau drumul la televizor,
Te vad pe tine-n dungi alb-negru
Si gardienii...
Ii vad color !
