Versuri Alexandru Andries - 5. De vina-i Ioana

Eram la pamint,
Eram la podea:
Intr-o astfel de clipa
A aparut ea.
Ea mi-a zimbit,
Si eu i-am zimbit;
I-am dat sufletul meu, 
Ea l-a mototolit,
L-a aruncat pe jos... (L-a aruncat pe jos)
L-a aruncat pe jos... (L-a aruncat
pe jos)
Te-ntreb: asa ceva, cui i-a fost de folos ?
L-am luat de jos,
Am vrut sa-l repar.
Mesterul mi-a zis:
"Te zbati in zadar !
Uita-te la mine, 
Am par alb in mustati:
Sufletul tau e facut bucati,
Mai bine lasa-l jos
! (Mai bine lasa-l jos),
Mai bine lasa-l jos ! (Mai bine lasa-l jos)"
Te-ntreb: asa bucati cui i-ar fi de folos
?
L-am rugat frumos:
"Nu ma lasa asa,
E imposibil 
Sa nu fie ceva !"
El a zis: "Exista,
Da'
e foarte dureros,
Si nici macar nu stiu daca-i de vreun folos,
Mai bine stai asa (mai bine lasi asa),
Mai bine stai asa
(mai bine lasi asa),
Si-n loc de suflet iti pun 
O bucata de tinichea !"