Versuri Alexandru Andries - 7. Soarele arde tare



Album: Alexandru Andries - Trei oglinzi

Era noapte afara si stelele, sus,

Ne-au vazut cind ne-am despartit, stii ?

In drum spre casa Carul Mare mi-a zis :

"N-ai treaba, fii linistit !" si

Acasa, patul foarte dezordonat

Din usa-n primire m-a luat, mi-a zis :

"Rau ai facut c-ai lasat-o sa plece,

Dupa primul colt deja te-a uitat, precis !"

I-am zis:

"Daca ma uita, inseamna c-am facut bine s-o las,

Am facut bine s-o las..."

 

A doua zi m-am trezit tirziu,

Prietenii mei erau toti la masa,

Mincau de prinz si-ntre ei discutau

Aceleasi lucruri pe care le-ar fi discutat si-acasa...

Eu taceam din gura, mi-era inca somn,

Marea afara-n faleza izbea, cineva

S-a ridicat in picioare, a strigat ceva,

Undeva, altcineva...

"Stii ce ?" mi-a spus un prieten,

"Daca vrei, mai stai, noi plecam acum !

Plecam acum !"

 

Soarele arde tare,

Fiecare raza de soare doare,

Fiecare raza de soare...

O fata-mi zimbeste si-mi spune :

"Ochii tai sint ca doua alune

Albastre !"

 

Diana alearga prin paduri umbroase,

Are arc si sageti si-o mantie usoara de vara...

O stiu toate florile, de toate culorile,

O stiu caprioarele, doar eu prima oara o vad !

Pe umeri parul ii cade bogat,

Stiu zeii ce stiu cind aleg zeite, se pare...

Din intimplare, trecind prin preajma,

Am intors ochii si ea tocmai pasea pe carare...

I-am zis: "Intr-o carte te-am vazut, la pagina sapte,

O statuie frumoasa, frumoasa..."

 

Toata lumea stie, toata lumea zimbeste,

Toata lumea intreaba, toata lumea vorbeste...

Toata lumea stie, toata lumea zimbeste,

Toata lumea intreaba, toata lumea vorbeste...

Toata lumea stie, toata lumea zimbeste,

Toata lumea intreaba, toata lumea vorbeste...

Toata lumea stie, toata lumea zimbeste,

Toata lumea intreaba, toata lumea vorbeste...

Toata lumea stie, toata lumea zimbeste,

Toata lumea intreaba, toata lumea vorbeste...

Toata lumea stie, toata lumea zimbeste,

Toata lumea intreaba, toata lumea vorbeste...