O vreme apusa - sentimentul pare unul trecut de 50 de ani - in care serviciul social se limita la myspace, orele petrecute (abia scapati de conectiunile dial-up) cautand pe google script-uri pentru paginile noastre sau ale trupelor din care facem parte. Luptele pe care acum le vedem pe Facebook se purtau pe forumuri, una din uneltele esentiale care au dezvoltat comunitatea metal on-line in Romania, dar si locul de unde aflai ce trupe au mai aparut prin Galati, Radauti, cluburile din Bucuresti, Sighetul Marmatiei, s.a.m.d.
Este exagerat sa compari 'luptele' contemporane via Facebook cu 2006. Nu, atunci partea buna - pe care multi au uitat-o - era ca mare parte din certuri aveau legaturi directe cu muzica, fie ea rezultat al unei trupe, al unui album sau al unui concert. Aceasta era ocupatia de baza. Metalhead, Metalfan si Metalact. Post-hmm.ro. De curiozitate si nostalgie am intrat pe arhivele metalhead si metalfan, metalact a intrat din pacate in categoria serviciilor indisponibile. In fine, pagini intregi pe teme muzicale, comparatii intre albume, trupe, concerte...lupte crancene, prime semne ale dezvoltarii trollului, scandaluri..nu conta, totul avea un numitor comun: muzica. Discutii inteligente, amuzante.
Astazi poate ca avem acelasi numitor comun...poate. Astazi avem un boss troll care tine de patru ani un site pe baza unui top anual a carui consistenta morala este in continuare la fel de nesigura. Prima reactie, amuzanta. Cine a inteles despre ce e vorba a ras in continuare si pe buna dreptate. Recomandat este sa radem in continuare pentru ca acest top nu da semne de disparitie. Asta nu inseamna ca este genul de clasament pe care sa il iei in serios, iar cum trebuie sa iei ce e mai bun din fiecare situatie, aceasta retrospectiva anuala trebuie privita asa cum este ea in realitate. Pentru ca acest 'specialist' nu-ti poate evalua munca intr-un astfel de clasament, e clar.
Revolta si indignarea mai mare pe an ce trece, in reactiile trupetilor se simte nemultumirea fireasca. O nemultumire in care se regaseste insa un sentiment vizibil: nelinistea, furia, o energie negativa. Am vazut inclusiv amenintari cu moartea la adresa autorului, cine o fi el. Norocul e ca nu vorbim la modul general. Insa discutiile pe tema topului pe 2013 au fost evidente si pot sustine cele declarate. Astfel de reactii exista de cand lumea..sau de cand a aparut muzica. Este o parte din noi, o parte din natura umana si artistica. Aceleasi discutii le aveau si cei din perioada mai sus amintita, doar ca niciodata nu am simtit aceste parti negative, nici macar in reactiile 'agresive'. Discutiile erau tinute in frau de un sentiment 'involuntar' al comunicarii, al unitatii, al motivatiei de a dezbate un subiect pe care doar acesti oameni il puteau intelege...practic, o lume separata. Acum se pare ca acest efort colectiv se indreapta de ceva vreme catre o directie total gresita care nu are niciun rezultat benefic sau practic.
Incerc sa inteleg de ce o mare parte din acesti oameni au disparut..atat online cat si din comunitatea 'reala', implicit cluburi de profil, concerte, s.a.m.d. Si nu cred ca este vorba exclusiv de importanta acordata familiei, jobului, statutului social, s.a.m.d. Nu, pur si simplu vremurile s-au schimbat, la fel si oamenii, userii, critictii, muzicienii, artistii de tot felul, publicul, atitudinea si reactiile fiecaruia...unitatea, nevoia de o comunitate 'diferita'. Cineva mi-a reamintit ca in ianuarie, 2004 au fost 550 de platitori la un concert in Bucuresti cu o trupa bulgara: Hyperborea. Astazi oferim mai multa atentie unui clasament inutil decat unei discutii despre lansarea unui album, aparitia unei trupe sau un concert cu o trupa pe care nu o stim, insa am avut curiozitatea de a merge si a ne convinge despre ce e vorba.
Dar in 2004 nu a fost impartit acest sentiment de negativism, zambetul si speranta erau la fiecare pas. Si poate ca acum nu mai simtim nevoia de a avea o lume separata pentru ca ne-am integrat prea mult in lumea pe care am incercat sa o respingem. Poate ca e vorba de comoditate.
Nu credeam sa o spun vreodata, insa imi este dor de Dave. Dave, The One And Only, om al carui blog si pareri generau constant discutii interminabile, nu din cele mai bune. Parerile sale pe forumuri erau cireasa de pe tort. Pentru unii, el este definitia primului troll. Si era amuzant. Si noi eram cu totii amuzanti in felul nostru. Aceasta bucurie se stinge treptat. Blogul sau inca exista, ironic -sau nu - pana si Dave a renuntat la activitatea de trolling.
Acum consider ca vremea lui Dave a fost una buna. La fel si forumul. Da, as vrea sa ma intorc in acea perioada. Poate peste cativa ani voi spune ca vremea in care traim - catalogata din acelasi punct de vedere - a fost si ea una foarte buna. Viitorul este unul imprevizibil. Ar trebui sa ne bucuram mai mult de ce avem in jur, inclusiv de un astfel de top. Publicitatea negativa este intotdeauna mai eficienta decat cea pozitiva, este un lucru demonstrat inclusiv in Romania. Nu trebuie sa va spun despre ce trupa vorbesc.
Concluzia? M-am intins mult in randurile de mai sus, am pierdut sirul, poate e o refulare. Cert e ca reactiile cu privire la topul ezoteric m-au lasat rece. Nu credeam sa existe atat de multa energie negativa, atata transformare...din partea ambelor parti. Atat interes si efort acordat unui lucru ce ar trebui sa amuze prin existenta sa, nimic mai mult. Ceva s-a schimbat.
Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter
Intra si pe Canalul de Whatsapp METALHEAD si afla prima oara cine canta in Romania!
Ne gasesti si pe Instagram
