Ce piese ar trebui sa dispara pentru totdeauna din playlist-uri

de cristina_n

Ce piese ar trebui sa dispara pentru totdeauna din playlist-uri


"Dupa ani buni petrecuti prin cluburi si la petreceri, am simtit ca a venit momentul alcatuirii unei liste de piese care n-ar mai trebui difuzate in urmatorii 20 de ani. Sint melodii care mi-au izbit urechile de atitea ori, incit le percep ca zgomotul produs de o bucata de celuloza frecata de perete. Toata lumea le stie, toata lumea le fredoneaza, de la soferii de camion la make up artisti.

Marea majoritate, rearanjate tembel, au devenit coloana sonora pentru spoturi. Mai pot fi ascultate metamorfozate in muzica de lift sau transpuse in blajine variante orchestrale pentru a nu supara urechile turistilor tolaniti in fotoliile din lobby-urile hotelurilor de peste doua stele si jumatate. Adevaratul cimitir unde esueaza aceste cintece sint listele de karaoke.

Cind o piesa ajunge sa fie cintata de japonezi inseamna ca e mai uzata ca o Dacia 1300. Incep cu Hotel California, piesa care a pus Eagles pe harta muzicii, condamnind-o pentru totdeauna la statutul de one-hit band. Cei patru fantastici puncteaza cu doua track-uri: Let It Be (nu-i asa ca incepeti sa simtiti ceva agitindu-se in stomac?) si inegalabila Yellow Submarine, la auzul careia incep sa-mi rod unghiile. Mai ales cind vad boticuri rujate inginind refrenul. De la Queen, o trupa care nu mi-a fost simpatica decit prin sfirsitul ei, vine I Want To Break Free, care inca mai face lumea sa danseze in Club A.

La Bamba si La Cucaracha sint melodile la care imi doresc sa nu ma mai intorc niciodata pe ringul de dans. Nu stiu cine le interpreteaza, yo no soy capitan, si nici nu-mi pasa, dar le-as da delete de pe toate vinilurile, casetele, CD-urile si hard-uri din lume. Gloria Gaynor. Gloria, te rog, voi supravietui numai daca nu te voi mai asculta niciodata. O prefer pe Cristina Aguilera.

Imaginati-va o seara de club sau o petrecere de oameni normali. Lumea inca se intretine agreabil, oamenii n-au inceput inca se se frece intre ei, iar in sticle inca se mai gaseste ceva alcool. Timpitul de DJ are nevoie de atmosfera. De oameni ridicati in picioare. Cauta printre CD-urile obosite si-l scoate pe Joe. Nu sint multi artisti cu numele asta. In ochii petrecaretilor timpenia sclipeste de la primele acorduri. Ele incep sa-si atinga sinii si sa se debaraseze de obiecte neesentiale de imbracaminte. Ei incep sa dea din cap, cu pupilele marite, turnindu-si in gura cel mai apropiat pahar dupa care mina a bijbiit neajutata de ochi.

Ele isi scot cureaua, o batista, o soseta, limba din gura. Ei incep sa dea din miini, ca elevii de la scoala ajutatoare in momentul in care profesoara pune o banana pe masa si intreaba „Ce e asta?“. Ele mai scot un lantisor. Acest spectacol penibil i se datoreaza hit-ului You Can Leave Your Hat On. Sfirsitul piesei ma gaseste in baie, unde stomacul se dezbraca la rindul lui. Alte propuneri: Chris de Burgh – Lady in Red, orice piesa Goran Bregovic si Nah Ne Nah – Vaya Con Dios. Hai cu ABBA
!"

Fragmentul de mai sus se intituleaza Playsh*tlist si face parte din volumul Antume, de Jean-Lorin Sterian, aparut in octombrie 2011 la editura Herg Benet.

Volumul Antume va fi lansat joi, 10 noiembrie, in The Floor Club & Culture (fostul Lucky 13), Str. Selari 9-11 (Curtea Sticlarilor), Bucuresti.

Microfonul va fi deschis pentru o lectura a autorului si a actorilor invitati, dar si pentru un jam-session Dilletant Gathering & Others (cine vrea sa urce pe scena), iar Cornel Gologan va fi prezent cu o expozitie de desene care pot fi intilnite si in interiorul cartii.

Jean-Lorin Sterian s-a nascut pe 5 iunie 1975. A publicat romanul “Lorgean” (Polirom, 2006) si volumele de povestiri “Baltazar si Hazardul” (Editura Metafora, 1997), “Scriitorul a iesit la vanatoare” (Editura Pro Logos, 2001) si “Postume” (Editura Amaltea, 2003), la care se adauga micro-romanul “Clopotele bat fara noima” (Editura Noesis, 2001) aparut doar in format electronic. A scris si pentru revistele Esquire, Playboy, Class, 24FUN, Omagiu, Tabu, Highlife, EgoPHobia, Elle Magazine, Noua Literatura, Tataia, DoR, On.

A facut parte din trupa de playback “Grupul Sanitar”, care a scos albumul “Playback Superstar” si despre care a produs documentarul “Lectia de playback”. E pasionat de filme, iar mai nou s-a apropiat si de producerea lor, ca scenarist, dar si ca regizor, deocamdata al scurtmetrajului “Principiul dragostei comunicante”. Este initiatorul proiectului teatrului de apartament lorgean theatre. Are in pregatire un nou roman, asupra caruia inca mai planeaza misterul.



Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: bit.ly/METALHEAD-Newsletter

Concerte recomandate:






Like us on Facebook