Creaturi mitologice romanesti

Mitologia si folclorul romanesc incorporeaza numeroase povesti si legende ce au in centrul atentiei fiinte inzestrate cu puteri supranaturale, adesea personificate si raportate la un anumit defect al omului.

Printese, vrajitoare hade si eroi neinfricati care primeau ajutor de la tot felul de vietati magice ce apareau in forma unui animal de dimensiuni mici, zmei, regi - cui nu i-au placut basmele?

Tocmai din acest motiv, am incropit o lista cu fiintele mai cunoscute din folclorul romanesc, intalnite in numeroase basme, poeme si balade. Desigur, aceasta se poate completa prin comentariile userilor.

Zmeul

Desi este de multe ori descris drept o fiinta asemanatoare unui balaur si i se atribuie puterea zborului, zmeul este depictat si sub forma umana. Reprezinta un personaj negativ care adesea rapeste fetele frumoase sau ii pune piedici lui Fat-Frumos cand acesta incearca sa-si indeplineasca misiunea.

Ielele

Forma cea mai des intalnita dupa care sunt descrise ielele este aceea de tinere fete cu puteri magice. In popor se spune ca ielele obisnuiesc sa danseze noaptea, sub clar de luna, goale, iar dupa ce acestea pleaca, locul in care au dantuit ramane ars si nimic nu va mai creste acolo vreodata.
Desi nu sunt fiinte neaparat rele, ielele devin instabile in momentul in care ochii curiosi le urmaresc dansul - gest nechizbuit si lipsit de respect. Acestea isi vor pedepsi fara cuget privitorii si exista doua teorii intalnite in acest sens - una spune ca ii vor urati pe viata cu ajutorul dansului lor, o alta spune ca ii vor aduce la stadiul de nebunie.

Ursitoarele

Dupa cum se spune in popor, ursitoarele sunt trei spirite/duhuri care prezic destinul nou-nascutilor. La trei zile dupa ce pruncul s-a nascut, nasa acestuia va pregati o masuta ca de festin cu tot felul de bunatati pentru a le invita pe cele trei ursitoare in casa. Mama se va culca alaturi de copilul sau iar "zanele bune" i se vor arata in vis.
O alta teorie sugereaza ca ursitoarele ii aduc "daruri" nou-nascutului - sa fie destept, sa fie sanatos, sa aiba noroc in dragoste, sa fie chibzuit, etc.

Muma Padurii

Ca si zmeul, Muma Padurii este infatisata in basme ca fiind personajul negativ si duce o viata singuratica in padure. Aspectul poate sa difere de la basm la basm insa de fiecare data este o fiinta infricosatoare, cu crengi prinse in parul incalcit, noduroasa si rea din cale-afara.
In anumite regiuni ale tarii se crede ca aceasta era o faptura magica ce, daca era prinsa, putea indeplini o dorinta.

Capcaunul

Capcaunul este adesea descris ca fiind o faptura "hibrid" din mai multe animale. Acesta este un personaj negativ si deseori eroul povestii sau a basmului trebuie sa se lupte cu el pentru a-si duce la capat misiunea. Basmele il descriu ca pe o creatura oribila, monstruoasa si hada, deseori de dimensiuni foarte mari.

Sanzienele

Sanzienele sunt infatisate ca niste zane rele, din acelasi neam cu ielele, care au puteri magice. Exista insa si referiri la o astfel de zana care se diferentiaza de suratele ei prin bunatate: Iana Sanziana, sora Soarelui.
Aceste fapturi nu se arata oamenilor si nu intra in contact decat unele cu altele insa in popor se spune ca acestea 'ies la iveala' in ziua in care se sarbatoreste Ioan Botezatorul.

Zgripsor

In pofida aspectului grotesc si a dimensiunilor mari, zgripsorul/zgriptorul sau zgripturoaica a "obtinut" in general roluri pozitive in folclorul romanesc. Anumite basme cultiva ideea de fiinta ocrotitoare, care il ajuta pe Fat-Frumos in calatoria sa drept raspalata pentru ca acesta i-a salvat puii.

Solomonarii

Acestia sunt personaje carora li se atribuie aspect uman si care, conform folclorului mioritic, sunt vrajitorii care pot controla fenomenele meteorologice, in special ploaia, grindina, furtunile.
Conform legendei, un Solomonar obisnuieste sa vina din "Taramul Celalalt" prin sate pentru a cersi, testand astfel oamenii. In cazul in care era tratat cu rautate, vrajitorul aducea grindina si furtuni insa in ciuda acestui aspect reprezenta un personaj pozitiv cu mici probleme de controlat furia.

Samca

I se atribuie imaginea unei femei goale cu parul foarte lung, ochii mici si iscoditori si unghii lungi si ascutite ca ale Mumei Padurii.
Superstitiile spun ca Samca se arata copiilor mici pe care ii sperie (din motive destul de neclare).
In popor se spune ca pentru a izgoni Samca trebuie sa scrii toate cele 19 nume ale ei pe un perete din camera de dormit sau sa fii descantat/a.