Sambata seara plictiseala, cum sa-ti explic, vreme de betie si de hoinareala, spune textul
Blazzaj. Cu mult entuziasm dupa concertul cu o seara in urma din
Suburbia si fredonandu-mi in minte
Sase pentru Edi, sambata seara m-am indreptat spre
ArtJazz, unde urma sa vad
Blazzaj pentru a doua seara consecutiv.
Primul meu gand, cand am intrat in club, a fost sa plec imediat acasa. Desi fusesem atentionata ca ArtJazz-ul e ca o cutie de chibrituri si ca oamenii stau "chirciti mofturos" la niste mese micute, nu ma asteptam la o atmosfera atat de sobra si serioasa. Mi-am spus insa ca trebuie sa rezist cu stoicism si m-am grabit sa prind cel mai bun loc in picioare. E adevarat ca toate locurile la mese erau ocupate, dar ideea de a asculta Blazzaj live stand pe scaun imi pare un non-sens oricum.
Dupa mai putin de o jumatate de bere incepe concertul, cu Vali in spatele tobelor, cu Petrica schimband clapele cu trompeta si invers, Lucian la saxofon, iar Horea se pregatea sa ne impresioneze cu solo-urile lui de chitara Se aude vocea lui Vita care ne indeamna sa ne schimbam personalitatea in garajul lui Utu. Nimic mai potrivit pentru niste oameni veniti sa stea timizi pe un scaun si sa se uite pierduti in jur. Dupa inca o jumatate de bere si dupa indemnurile Leliei "Stand up and feel the groove", lucrurile au inceput sa se mai anime putin.
Dupa un inceput greu, dar sigur, lucrurile si-au reluat cat de cat ordinea fireasca si am facut ceea ce venisem sa facem: sa ne simtim bine. Acelasi lucru l-am observat si la formatie. Daca initial baietii pareau usor incordati, spre sfarsit toata lumea era ceva mai relaxata si se simtea bucuria de a canta.
Am ascultat cu placere Gripa, guturai, piesa pe care nu am mai auzit-o live de ceva vreme si in care ma regasesc zilele astea, dar si Vis, cand am inceput sa ne intrebam, poate retoric, "ce poate fi mai speed decat un pui de curca?". Nu au lipsit nici Mai mult sau Urma, intrerupta genial exact cand trebuia sa inceapa partea hardcore de binecunoscutul "Blazzaj, Blazzaj, sade-n peisaj".
Un mare minus il primeste locatia. Mi-am dat seama cat de important este acest element pentru un concert. O alta bila neagra merge la sunet, care desi a fost clar si fara microfonii, a fost mult prea incet. Cei care au ramas nemiscati si tristi pe scaun de la inceputul pana la sfarsitul concertului nu primesc nota de trecere. Atfel, publicul obisnuit Blazzaj ramane "neinvins, subtil, prezent, activ".
Irina (SK)www.myspace.com/blazzajfanpageGalerie Foto: Cronica Blazzaj in ArtJazz
Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter
Ne gasesti si pe Instagram
