Cand incepe sa se usuce, noroiul se transforma, se intareste lent, schimbandu-si starea de agregare din cacao cu lapte in aracet dens. Fiecare pas e un efort, fiecare pas pare sa-ti smulga pantoful din picioare, sa-l piarda in piureul de dedesupt. Piure, iaurt, mamaliga, aracet, prenadez, vopsea, clei de tapet uitat mai mult de 24 de ore intr-o galeata la soare...

Mergi si te gandesti, ce-i drept, nu-i Glastonbury. Macar aici nu e pana la brau. Macar nu mergi cu barca. Macar nu e Java. Undeva in minte iti place, treci peste frig, ploaie, urletele debile si dezumanizate ale unui grup de adolescenti blonzi dezlantuiti pe un camp, intr-o balta in timp ce tu incerci sa te tii de un gard, sa mergi inainte si sa lasi sa treaca si pe alti. Te uiti la ei si te gandesti la hipopotami si Telenciclopedia. Ai renuntat sa te mai feresti de noroi. Noroiul e omniprezent. E parte din experienta. Mergi inainte.

Intre cele doua scene de la Novarock sunt peste 500 de metri. Dupa un gard niste organizatori stau pe un drum de asfalt perfect uscat si drept si se uita la scenele din Terminator: Salvation de dincolo. Adica la voi. Mergi inainte. A trecut jumate de ora de cand ai plecat de la scena mica spre scena mare sa vezi Placebo. Nu-ti place Placebo. Ti s-a parut ca la Bucuresti nu au avut chef, dar asta era acum trei ani, si in fond ai ascultat mult intr-un timp.

Noroiul face thup thup hshleeeeshhh. Un fel de sorbitura urmata de o plescaitura. Iti aduce aminte de cum se mananca ramen in Asia. Intr-un fel se mananca la fel si aici la dughene. Tu n-ai mai mancat de la 10 dimineata.

De fapt nu e Terminator. Te uiti la picioarele legate in saci de plastic cu scotch spiralind pana pe pulpe din fata ta. Aceeasi saci negri imbraca corpul, capul. Te uiti la pungile din propriile-ti picioare. E Madmax. Sau ambele. Cel putin in Madmax nu ploua. Parca.

La dreapta soarele apune. Ce frumos. Abia rasarise dintre nori in spatele scenei la Killswitch Engage. Esti la mijlocul drumului si mergi si o sa mai vezi soarele cand te intorci acasa. Sau maine. Speri tu.

Mergi si te gandesti ca pana la urma ai merge si la Glastonbury.