Burzum - Belus

Intoarcerea Zeului Alb

Acum mai bine de 10 ani ma duceam cu sufletul la gura sa imi cumpar caseta Rocris cu albumul Hiloskjalf, dintr-o locatie cat se poate de "colorata" si anume complexul IDM, care pe vremea aia avea undeva la etajul 1 o ghereta plina cu casete numai cu nenorociri.

Era Romanei apusese, ca si cea a Universitatii, eram in acea "perioada de tranzitie", al carei nume nu il mai auzim flancanit pe toate televiziunile si radiourile, in ziua de astazi, chit ca nu am terminat de tranzitat, de fapt, nimic, din cate se pare. La vremea respectiva eram deosebit de emotionat ca un nou album BURZUM aparuse si nu vroiam sa dau crezare zvonurilor cum si acesta ar fi fost axat numai pe clape.

Nu vroiam sa cred asta, vroiam sa ascult chitara aia murdara, rece si melancolica, urletele alea unice si toba aia din care nu se aude decat fusul. Eh, uite ca zvonurile s-au adeverit, era inca un album realizat integral pe clape, mult mai dark si mult mai complex decat precedentul, care nu a facut decat sa imi prelungeasca agonia. De atunci au trecut 10 ani de cand rar, mai aflam cate ceva legat de personajul Varg Vikernes. Ba ca si-a mai facut o poza in parnaie, ba ca a mai scos o carte, a carei baza ideologica era azi una si maine alta, ba ca va fi eliberat, ba ca nu va fi eliberat niciodata, ba chiar ca a incercat sa scape la un moment dat din inchisoare, fix inainte de nu stiu ce evaluare...in fine, numai lucruri marunte, nimic concludent.

Acum, dupa atata vreme nici nu imi vine sa cred ca e adevarat. Dupa excitement-ul de la inceputul anului cu eliberarea, pozele din studioul lui de acasa si chiar anuntarea albumului nou, cu tracklist, cu coperta, chiar si cu acele teribile samplere de pe amazon, parca tot nu imi venea acrede ca e adevarat. Ieri ma trezesc cu un mail de la un foarte bun si vechi prieten, care imi face deosebita surpirza de a livra albumul, intr-o versiune rip dupa vinil. A fost un soc, si am asteptat cu sufletul la gura sa se faca odata ora 18:00, sa plec dracu acasa si sa il pot asculta in liniste. Emotia pe care am avut-o cand am dat play pentru prima oara a fost enorma.

Nu a aparut bine pe internet acest rip si uite ca apar si reactiile, teribil de negative, unele ale "fanilor", unele a "managerilor". Pentru ambele categorii am 2 intrebari (retorice, desigur):

Daca esti fan Burzum si ai prins 2010 in viata, cum dracu credeai ca o sa sune primul album cu chitari, tobe, bass si voce, dupa Filosofem?!?!? Cu triggere si compresii ca ultimul Gorgoroth?!!
Sa sune a o compilatie-mega rip off dupa ce fac adevaratele creiere luminate din Norvegia, ascunsa dupa un managemnet cu 666 de coaie ca OvHell?!? Sa sune a plastic ca ultimul Satyricon?!?
Sa sune ca toate trupele cu logouri de genul "aripi-gheara-radacini" din Chile care... copiaza Burzum??

Daca esti mare manager de casa de discuri, director sau ce oi fi tu acolo, ai facut bani si burta mare pe seama atator trupe care au avut bafta de a prinde in plina forta si tinerete anii '90 si usurinta de atunci de a fi unic si special, precum si bafta de a se naste acolo unde oamenii nu mai ara cu calul de 300 de ani, ce te face sa vezi in acest Burzum - "Belus" un atat de periculos competitor incat sa il injuri?

Vrajitoarea Omida da 3 raspunsuri: 1. ai vreo bucurie la distributia in America si Marea Britanie a acestui album si vrei sa faci americanii, cu creierele obturate de portiile XXXL de hamburgeri, sa se sperie si automat sa devina interesati de el. 2. ti-e frica ca un ex puscarias care nu canta live (varg) impreuna cu un don quijote care se plimba cu cortul prin paduri si asculta crust (fenriz) au declarat razboi scenei de metal "facut la comanda" si ca nah, trebuie sa arati cine e seful. 3. esti un idiot.

Sa trecem acum la album, sa vedem care e treaba. Am trecut piesele fix in ordinea in care le-am ascultat, asa cum le-am gasit in acest rip - si va rog mai tineti cont ca acest rip nu contine toate piesele…asadar este o recenzie incompleta, facuta la doar la 8 piese din 11.

Piesa 1. leukes_renkespill_(introduksjon).Un intro, facut fara instrumente (cel putin fara vreunul cunoscut de mine). Se aude ceva ciudat, ca si cum ai roti/amesteca/scapa pe jos un obiect de metal pe o suprafata de metal sau piatra..ciudat. Mi-este imposibil de a prezenta sunetul, dar cam asa suna.

Finalul piesei pe post de intro si inceputul piesei 2 mi-a adus aminte imediat de un element definitoriu al eri care apus odata cu albumele "Filosofem" sau "Transilvanian Hunger"...si anume acele piese care se termina si incep ca si cum ar fi taiate cu toporul. Buna treaba. Un element mic dar care iti atrage in subcostient gandul ca esti pe un pamant primitiv.

Piesa 2 - "Belus' Doed" - piesa incape si se bazeaza pe o tema mai veche, mai precis din anul 1997, care se ragaseste pe albumul "Dauoi Baldrs", si mai precis tema principala a piesei "Daudi Baldrs". Ma bucur dupa 10 ani de Burzum cu chitari, bass, tobe si ....voceeee! Totul suna mai putin distorsionat si un pic mai curatel decat "Filosofem", insa pastreaza acea aparenta atmosfera maiestuasa, in simplitatea ei, apasatoare si rece. Vocea este putin surprinzatoare. Ascult un ton pe care Varg nu l-a mai folosit pana acum...dar care suna bine.
Cum revii dupa 10 ani? Piesa asta este un exemplu bun, preluand o tema deja cunoscuta.

Piesa 3 – “Glemselens Elv” - Nu am avut parte pana acum pe "Belus" de viteza, si ncii aceasta piesa nu ridica tempo-ul. Varg a preferat o introducere lenta in atmosfera albumului si bine a facut. Bass-ul este primul element care surprinde in aceasta piesa. Atat sunetul sau cat si interpretarea sunt interesante, in vreme ce acestea ajuta mult la conturarea balansului piesei. Armoniile sunt exact ce trebuie, bazate in totalitate pe acel folk intunecat cantat pe distors, pe acele note de balada de jale, acele momente epice care parca nu vrei sa se mai termine (si care parca nu se mai termina). Inima tare mi-e bucuroasa, caci atatia ani nu am ami ascultat muzica care sa emane starea asta...atat de bucuroasa incat ma pierd aceste 11 minute de muzica ca intr-un vis adanc si nu imi dau seama cand trece...Iarasi am parte de surprize pe partea vocala, de data asta fiind vorba chiar de dublaje cu tonuri diferite, ambele noi in registrul lui Varg dar deloc de lepadat.

Piesa 4 – “Kaimadalthas Nedstigning” - Incepe sa se intunece si sa se faca frig. Tempo-ul creste, ca si adrenalina, vocea se axeaza pe timbrul consacrat, a inceput calatoria spre centrul cel mai intunecat al padurii!!!!!!!!

In minutul 3:24 avem o explozie asa cum rar am avut de asculta pe albumele Burzum, o sclipire de mare vanator al starilor de spirit, urmata de armonii pe bass, voce cantata, alternate destepte intre partile compozitiei, sustain-uri pe setul de tobe se rezuma doar la toba mare si parca imi aduc aminte de pasiunile lui Varg pentru muzica electronica din anii 80...

O piesa de exceptie, asa cum rar mi-a fost dat sa ascult in ultimii 10 ani.

Piesa 5 – “Sverddans” - Cea mai brutala piesa de pana acum! Si mai rapida ca precedenta, bazata pe un riff efectiv dracesc, cu o gramada de influente din scoala veche de satanic speed/thrash. Avem parte si de un solo, chiar deosebit de interesant, un acel fel de solo combinat cu tema, specific genurilor mai sus amintite din anii '80. Iarasi o alternanta buna intre parti/riff de strofa/refren. O piesa simpla si la obiect, care cred ca a fost o dedicatie pentru prietenul fenriz :))

Piesa 6. “Keliohesten” - Dupa 30 de secunde de asteptare piesa izbucneste cu un riff parca compus pentru "De Misteriis Dom Sathanas". Avem parte de o piesa intunecata, facuta in cel mai pur black metal de val II...pentru cine a crescut cu asta sunt convins ca piesa asta va fi un soc greu de trecut. Iarasi avem parte de ce a dat mai bun black metal-ul pana in 1995 - riffuri simple dar eficiente, cantate cu multa pasiune si aranjate bine. Cu un ton sententios, vocea troneaza undeva deasupra tuturor elementelor. Nu prea am ce comenta, am ramas speechless.

Piesa 7. “Morgenroede” - Tempo-ul scade si atmosfera revine iarasi la acea contemplare a unui peisaj folosind sculele din dotare. Iarasi folk cu distors completat de parti de metal epic, care nu ies cu nimic din tiparele Burzum. Ca sa mai sparg cronica si sa nu devin plictisitor (in caz ca ati ajuns pana aici), just a small Tip n' trick - fazele acelea de "pick" foarte rapid ale acelor note de "folk" cu distors sa stiti ca nu-s chiar asa accesibile. Pasionati de black metal chiatristi, va rog incercati.

Ok, back to Belus si piesa 7. De la mijlocul piesei avem parte de o schimbare majora in compozitie, atmosfera coboara, totul devine trist, repetitiv, toba se pierde in fundal, lasand tema chitarilor, atat de generoasa ca si incarcatura sentimentala, sa iasa in fata. Jumatate de piesa avem o singura tema. O tema bine gasita, care iar ma face sa ma pierd in vis.

Piesa 8. Tilbakekomst (konklusjon) - Ultima piesa continua hipnotic calatoria in vis...din ce in ce mai adanc, din ce in ce mai adanc..............................Ti-a fost vreodata frica de intuneric? Ai iubit vreodata pe cineva cu adevarat? Starea pe care o emana aceasta piesa si povestea acestui vis este exact combinatia perfecta intre cele doua stari amintite de sus....din ce in ce mai adanc.....din ce in ce mai adanc....
Un grande finale.

In incheiere, cateva 10 concluzii, dupa 10 ani:

1.Belus este unul dintre cele mai lucrate si complexe materiale Burzum, daca nu credeti, cercetati. Si nu am ascultat inca toate piesele, pentru ca nu le am.

2.Varg nu a uitat in puscarie toti anii astia sa compuna riffuri destepte si sa faca armonii visatoare, sa fie negru si melancolic...nimic nu s-a schimbat, "Belus" este urmarea logica a lui "Filosofem" si chiar mai mult!

3.Daca Varg a vrut sa transmita prin acest album ca a vrut sa ne faca sa uitam toti anii lui de puscarie si sa am impresia ca timpul s-a compactat si intre 1995 si 2010 nu au existat ani, la mine unul pot sa spun cu mana pe inima ca a reusit.

4.Cine este Varg Vikernes in ziua de azi si cum arata el asa, ca black metal icon? Un nene trecut clar de tinerete, cu o fata ce tradeaza mai mult pasiunea pentru pescuit la copca decat pentru tepusi, scuipat flacari si machiaj evil. Un nene care este iesit din peisaj, imbracat cu o bluza penala si rozz cu verde, de la second hand, o caciula de marinar si tenisi no-name.

5.Fiind designer de meserie, ar trebui sa fiu interesat de coperta si prezentarea discului. Nu am vazut decat front cover-ul. Este o poza facuta de Varg in spatele casei. Nu este atat de "grea" ca ilustratiile folosite in trecut pe post de front cover-uri, semnate de artistul norvegian Theodor Kittelsen, dar este ceva sincer si la obiect. Ce nu imi place e fontul nou folosit pentru logo. Cam prea romantico - chinuit pentru gustul meu. DAR. Coperta putea sa fie si alba si scris cu arial cuvantul Burzum si atat...chiar nu conteaza in cazul de fata, muzica vorbeste de la sine, si toti cei care asteapta albumul asta de atata vreme cred ca stiu in subconstient ce ii asteapta, nu trebuie sa li se arate.

6."Belus" nu stiu daca nu cumva nu a venit cam tarziu. Asemenea povestii cu lupul si cu oile, se prea poate ca in cazul de fata lupul intradevar sa fi venit, dar oile sa fie atat de multe incat nimeni sa nu mai bage de seama de aparitia sa...sau poate oamenii au uitat intre timp ca lupul are blana cenusie si mananca oi...

7.Jucatorii grei de pe piata de metal au inceput deja sa-si dea arama pe fata, turband numai la gandul ca nu au pus mana pe un asa sacutz de banisori, respectiv peun album care indiferent cat de “mizerabil” ar fi, tot se va vinde ca painea calda. Who’s the f*****g Byelobog Productions, casa de discuri sub egida careia apare “Belus” ?! Dracu si cu moartea stie, inca odata prietenia dintre Varg si Fenriz aratandu-si roadele (pentru cine nu cunoaste, Fenriz si Nocturno si-au facut propria lor casa de discuri acum ceva vreme, ce poarta numele de Tyrant Syndicate, pentru a beneficia probabil de un procentaj mai bun din vanzarile Drakthrone si de ce nu, de a face un banutz in plus de bere si de tigari, editand albume ale altor trupe, sub noul nume)…

Asa ca povestea “economica” a lui “Belus” cred ca se rezuma la elevata sintagma, de provenienta “necunoscuta”, si anume “ Sa moara dusmanii de ciuda”. Aprob decizia lui Varg, avand in vedere cum merg lucrurile in metal astazi si sper ca aceasta decizie sa il faca sa traiasca linistit, departe de febra reuniunilor cult transformate in maratoane ale festurilor, de featuringuri la Wacken, de aparitii live in premiera filmate “accidental” cu 60 de camere si scoase ulterior ca triplu dvd, ca si cum “s-a intamplat din senin”, departe de app-uri personalizate pe myspace, aparitii in guitar hero si alte cate si mai cate tampenii, care nu au facut decat sa deterioreze serios in decursul ultimilor 10 ani frumusetea obscuritatii black metal-ului.

8.Citeam acum o saptamana pe un sticker lipit de digipack-ul cu ultimul album Slagmaur, proaspat cumparat de la Sun And Moon, cum ca: "What you would expect coming from Norway is right now in your hands!". Nu stiu ce sa mai zic acum....pentru ca Belus este ce trebuie cu adevarat, ceea ce mi-am dorit sa "coming from Norway" si de atata amar de vreme nu a mai venit. Cumparati “Belus”, pentru simplul fapt ca este unul dintre cele mai adevarate albume de black metal scoase in ultimii 10 ani.

THIS IS THE REAL BLACK METAL!

9.Muzica este energie, iar Burzum este Burzum. Sufletul tau poate rezona cu anumite tipuri de energie sau nu. Nu e vorba de nimic altceva.

10.Va las, ma duc sa ma uit pe geam sa vad daca nu cumva e 1996. Ma simt mai usor cu 10 kile! I wish. :))

Nota: 10/10

Text: Costin '13' Chioreanu

Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter

Intra si pe Canalul de Whatsapp METALHEAD si afla prima oara cine canta in Romania!

Ne gasesti si pe Instagram