Mai jos va prezentam un articol adaugat de ghostofperdition cu ajutorul tool-ului de Citizen Journalism oferit gratuit de METALHEAD. Scrie si tu !
Reactiile pozitive si comentariile interesante aduse articolului Muzica Rock: Sursa nesfarsita de polemica m-au determinat sa il scriu pe acesta de fata, in incercarea de aduce echilibru perspectivei personale asupra pasionatilor de rock. Asadar, demersul va fi unul pozitiv si voi incerca sa relatez intamplari placute care mi-au intarit convingerea ca noi, cei care iubim aceasta muzica, suntem norocosi si speciali.
Dragostea nebuna pentru muzica mi-a fost inoculata de tatal meu. Un colectionar impatimit care, in vremurile comuniste, facea drumuri de 10 ore dus-intors spre Bucuresti doar pentru a cumpara un vinil. Datorita lui am putut avea contact cu radacinile rockului inca de la o varsta frageda. Trupe ca Beatles, Creedence Clearwater Revival, The Who, Uriah Heep, Jethro Tull, Nazareth si multe, multe altele, mi-au insotit mereu copilaria.
Dar de la el am invatat un alt lucru pretios si anume ca un pasionat de muzica nu trebuie sa cunoasca limite in cautarile lui culturale. Nu trebuie sa conteze din ce gen face parte o anumita trupa sau daca este de succes sau nu. Si cel mai bun si drastic exemplu mi l-a oferit atunci cand am zarit in colectia lui de cd-uri, printre Judas Priest si Deep Purple, albumul De Cartier – B.U.G. Mafia. Motivul lui era unul si bun : „Imi place si atat. Punct”. Mi-am insusit acest mod de a asculta fara prejudecati care mi-a adus pana acum doar beneficii.
O alta intamplare frumoasa a avut loc atunci cand am fost la concertul U.F.O. ce a avut loc la Londra. Langa mine se afla un tip cu fiul lui, care sa fi avut vreo 7 ani. Un pusti blond si carn care abia astepta concertul. Un prieten al tatalui sau l-a intrebat la ce concerte a mai fost. Pustiul a inceput sa insire de am ramas mut: Judas Priest, Metallica, Motorhead, Def Leppard, Iron Maiden si tot asa. De asemenea, „piticul” spunea ca tare ar vrea sa vada Ac/Dc. Ma gandeam ca din acest motiv flacara rockului nu se va stinge niciodata. Pentru ca este o adictie fara leac care odata contactata te va tine dependent o viata.
La concertul Metallica de pe Lia Manoliu din 1999 imbulzeala a fost una infernala, extenuanta. Tin minte ca dupa concert mi-am stors tricoul de tranpsiratie, iar buricele degetelor erau albe si incretite ca dupa o baie fierbinte. In tot acel iures nebun la un moment dat un tip foarte greu, la propriu vorbind, a ajuns sa stea pe picioarele mele. La un moment dat, s-a intors si mi-a spus asa: „Imi cer scuze, nu am cum sa stau altfel. Asa ma duce valul multimii”. Un asa gest te face sa uiti de toata oboseala si iti da curaj sa crezi ca limbajul si comportamentul civilizate vor triumfa.
Din nou rockul scoate ce e mai frumos din noi si ne face pasnici si intelegatori. Un lucru pe care adversarii rockului, ce ne condamna ca am fi vanduti Diavolului sau ca am fi antisociali, nu il vor pricepe nicicand. Ei nu vor putea intelege ca muzica rock, dimpotriva, ne face foarte constienti de societatea in care traim. Pe langa asta, rockul nu va dicta niciodata o anumita orientare religioasa sau un anumit comportament social. Aceasta este doar o prejudecata la care se adereaza extrem de usor, si pe fondul non-culturii promovate la TV.
Acum mi-am adus aminte ca dupa concertul Dream Theater de la Arenele Romane din 4 iulie 2002, Andrei Gheorghe, intr-o editie a emisiunii 13-14 intitulata „Plete patetice”, a spus ca el a plecat dupa putin timp de la concert pentru ca americanii l-au plictisit. Dar pe langa asta el a mai declarat rockerii din Romania sunt vreo 300.000 de „loseri”. Gheorghe a primit , la acea vreme, o replica usturatoare de la Mircea Bujoreanu, in paginile revistei Heavy Metal Magazine. Bujoreanu si-a incheiat acel articol asa:
„Autorul acestor rinduri este jurnalist (de dinainte de a exista trustul de presa Media Pro, si emisiunile realizate sau prezentate de un fost prof de rusa) si rocker; are parul lung si nu ar face schimb de infatisare cu Andrei Gheorghe nici platit si nici de frica”. Insa efectul pe care aceasta interventie jignitoare a, citez, „profului de rusa”, l-a avut asupra mea a fost altul. Dupa revolta initiala, am realizat ca ce a spus Gheorghe nu a facut decat sa sublinieze si mai tare opusul cuvintelor sale. Ca ascultatorii de rock sunt oameni cu locuri de munca respectabile care citesc carti si nicidecum Libertatea, in 5 minute, in metrou. Din nou, am observat cat de frumosi ne face aceasta pasiune nebuna pentru muzica buna.
Printre experientele deosebit de placute legate de pasionatii de rock pot enumera un caz aparte. In perioada studentiei am avut onoarea sa cunosc un om care era atunci, si este si acum, vocalistul unei trupe de heavy metal foarte iubita in Romania. Din conversatiile avute recent am aflat ca el este un mare fan Elvis, Beatles, Enya, al muzicii clasice etc. Desi genul abordat de trupa din care face parte este unul total diferit fata de aceste nume, iata ca rockul face usoara vizitarea unor stiluri muzicale din cele mai variate. Si mi-am adus aminte ca Kerry King a declarat ca este un mare fan Elton John si Eagles, ca trupa favorita a lui Mike Portnoy este Beatles sau ca Ronnie James Dio sustinea intr-un interviu ca poarta autograful lui Pavarotti in portofel.
Asta consider ca ne face aparte ca si iubitori de rock, spectrul cultural extrem de larg. Un fan Iron Maiden va putea cu usurinta citi un Cehov sau cadea in admiratia muta a unui Van Gogh. Un „soldat” Manowar va considera ceva natural o auditie Mozart sau Rachmaninov. Un „bolnav” de Deep Purple se va documenta din placere in diferitele domenii ale culturii generale. Din aceste motive trebuie sa ne consideram norocosi. Rockul ne face accesibile cele mai frumoase calatorii culturale care altora le vor ramane straine o viata.
Long Live Rock`N`Roll!
P.S. 1 Link-ul catre articolul scris de Mircea Bujoreanu este acesta. Il recomand cu tarie.
P.S. 2 Coloana sonora a redactarii acestui articol a fost alcatuita din albumele Linkin Park – Meteora, Iron Maiden – Killers si Bryan Adams – Reckless.
Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter
Intra si pe Canalul de Whatsapp METALHEAD si afla prima oara cine canta in Romania!
