V: Be`lakor - Of Breath And Bone (cronica de album)
27 Decembrie 2012 de Pruna Andrei
Amon Amarth in combinatie cu Opeth, Immortal si Insomnium…hmmm imposibil, nu cred, este doar un vis. Be`lakor, ce nume straniu, trebuie sa ascult niste piese…Uuu, au si un nou album…Stai! Ce e asta?!
Mi-am descries perfect prima mea reactie cand am descoperit aceasta trupa la jumatatea acestui an. Mi-a venit aproape imposibil sa cred ca oamenii acestia vin tocmai din Australia, o tara ai carei scena rock/metal inseamna pentru multi doar AC/DC. Insa in ultimii doi ani am descoperit cu certitudine ca Australia este un continent al surprizelor iar Be`lakor mi-a demonstrat acest lucru.
Numele trupei se pare ca este imprumutat de la un alt nume al unui demon dintr-un joc aproape necunoscut, Warhammer Fantasy. Formatia Be`lakor s-a infiintat in 2004 iar pana in acest moment a scos trei albume. Dupa ce am descoperit insa ultimul material, am sarit imediat sa ascult si restul discografiei iar deliciul meu muzical a continuat. Totusi, ultimul disc mi se pare cel reusit de pana acum. Mentionez de asemenea faptul ca artworkul albumului este semnat de catre Costin Chioreanu, ce a facut o treaba incredibila in transformarea unei picturi semnate de catre artistul francez, Gabriel Ferrier, intr-un cadru mult mai sobru si intunecat. “Of Breath and Bone” contine opt piese, ale caror durata insumeaza aproape 60 de minute, majoritatea fiind lungi, de pana la noua minute.
Pot sa spun ca dupa ce am trecut prin acest album, m-am simtit total abrutizat. Adica, am aspirat mereu sa caut ceva nou in muzica iar Be’lakor mi-a indeplinit aceasta dorinta. Puterea acestui material ii da ultimului material un aer vulgar, dezlantuit care m-a surprins pe deplin in eterna mea aventura de “nou”. Spre inceput, am avut o urma de indoiala ca acest material este un esec inevitabil, deoarece prima piesa “Abeyence” intra in categoria pieselor depresive regasite in “Stone’s Reach”. De fapt toate piesele urmeaza acelasi tipar, insa mie mi se par mult mai reusite in compozitie decat precedentele din celelalte albume. Ca de exemplu, riff-urile de la jumatatea piesei m-au trezit complet din reveria initala si am patruns treptat in celelalte momente epice ale albumului.
Vocea solistului George Kosmas seamana izbitor, si foarte surprinzator, in diferite momente cand cu cea a lui Johan Hegg de la Amon Amarth, cand cu cea a lui Mikael Akerfeldt de la Opeth. Si spun doar de growl-uri deoarece albumul nu are urme de clean vocal. “Absit Omen” este piesa mea preferata de pe acest album, fiind direct deschisa de un intro atmosferic pe pian iar odata cu intrarea riff-urilor dure si pline de diversitate , melodia capata o gratie nostalgica si plina de creativitate. “To Stir The Sea” este o piesa foarte scurta, instumentala, ce incepe pe chitara acustica si poarta o aura de medieval. “In Parting” este continuarea perfecta, fiind mult mai melodica din cauza tempo-urilor mereu in schimbare si a partilor atmosferice clape/bass/chitara acustica.
Daca am prezentat pana acum in amanunt orice album, nu o voi face si acum deoarece va provoc sa ascultati acest album de senzatie ca sa va creati o opinie personala despre el , eu facandu-va doar imagine de asamblu. Spre incheiere, adaug faptul ca Be’lakor a reusit sa lanseze unul dintre albumele anului, acesta fiind foarte familiar cu stilul melodic death metal, atat in termeni de agresivitate creativa cat si in termeni de ostilitate muzicala, mai ales pentru ca nu voi uita foarte usor acest material.
Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter
Intra si pe Canalul de Whatsapp METALHEAD si afla prima oara cine canta in Romania!
