I: Enslaved - RIITIIR (cronica de album)

de Pruna Andrei

I: Enslaved - RIITIIR (cronica de album)


Anul acesta, Enslaved a venit probabil cu cel mai schizofrenic si monumental album posibil. “RIITIIR” este un album complex, munca celor cinci membri Enslaved fiind absolut inimaginabila si complet halucinanta. Avantul luat in aura progressive-ului dar si pastrarea tiparului de black metal a intrecut orice alta asteptare. Orice fan al progressive-ului ar trebui sa se indragosteasca cu o arzatoare pasiune de acest material asa cum ar trebui si un alt fan al black metal-ului.


Grupul norvegian Enslaved a fost format in 1991, acesta facand parte din al doilea val de trupe black metal. De-a lungul timpului, trupa a fost intr-o continua evolutie, trecand prin diferite stiluri. Intr-un final, trupa a lansat un album care pe mine nu m-a lasat in pace timp de o saptamana.


“RIITIIR” este un album “imens” deoarece in primul rand este incredibil de bine compus si framanta orice ascultator iar in al doilea rand pentru ca este cel mai lung din cariera formatiei, durata pieselor insumand in total 67 de minute. Melodia ce deschide albumul, “Thoughts Like Hammers”, iti deschide din prima ochii. Aceasta are cam tot, riff-uri de black metal, momente de progressive imbinate cu vocea clean a lui Herbrand Larsen, care suna mult mai clar decat in precedentele albume, plus un moment inspirat de Pink Floyd. “Death in the eyes of dawn” continua pe acelasi tipar insa este mai lenta, avand un solo melodic, primul de pe album, si de asemenea, este presarata mai mult de vocea clean ce atinge putin unele baze de grunge ale anilor `90.


Urmeaza piesa mea preferata de pe acest material, Veilburner, care este un adevarat soc muzical. Este cea mai progressive, atat in tempo, cat si in masurile rapide de tobe,fiind alternata cu vocile combinate a lui Larsen si Grutle Kjellson. O piesa care nu poate sa dezamageasca niciun fan Enslaved. “Roots of the mountain” te poate speria deoarece incepe cu un ritm standard in patrime trecut apoi din nou intr-o structura de progressive ce poarta integral semnatura claparului Herbrand. Spre mijlocul piesei, masura de bass ingenios inchegata cu toba si vocea clean demonstreaza, fara indoiala, ca acest album este extrem de bun si divers.


De-a lungul albumului sunt moment cand nu iti dai seama in ce stil poate “umbla” trupa. Acest lucru poate fi demonstrat lejer in piesele “RIITIIR” si “Storm of Memories”. Linia de bass din “Materal” este mult inspirata de creatia lui Steve DiGiorgio in perioada sa in Death iar piesa continua sa contina radacinile de black metal. “Forsaken”, o capodopera marca Enslaved, te face sa crezi ca asculti o piesa de Wagner. Scurtul moment pe orga trece intr-o structura metal imensa si accelerata, iar de la mijlocul piesei, amprenta Pink Floyd isi face aparitia. Incepand intai cu un moment psihedelic, albumul se termina cum nu se poate mai bine: cu un ritm lent, ambiental ce te face sa nu poti scoate din minte imaginea implacabila a acestui album.


Niciodata nu am ascultat un album care sa contina atat de multe piese complexe, in care sa se alterneze atatea stiluri. Urmele de progressive, psihedelic, heavy si chiar grunge orbiteaza in jurul stilului traditional pe care trupa l-a urmarit inca de la formare, cel al black metal-ului. “ RIITIIR” a demonstrat anul acesta ca Enslaved, desi sunt o trupa cu o respectabila varsta, pot intrece oricand barierele genialului.


Cu aceasta ultima cronica, inchei rubrica "12 recenzii a 12 cele mai bune albume ale anului 2012". Repet, pentru ca se pare ca unii nu au inteles, toate albumele incluse in aceasta rubrica fac parte dintr-un Top Personal si inca de la inceput m-am asteptat ca nu toti cititorii sa fie de acord cu parerea mea personala. Mentionez ca as fi introdus in top si albume precum "Dar De Duh"(Dordeduh), "L`Enfant Sauvage"(Gojira) si "Redefining Darkness"(Shining), dar cum cronicile au fost deja facute din timp, am preferat sa nu ma intercalez cu ele. In schimb, le multumesc din tot sufletul lui Bogdan Voiculescu (Lemuru) si lui Warheart Alex pentru ajutorul acordat, lui Morrison pentru incredere si restora din redactia METALHEAD pentru ca m-au suportat:)). Le urez tuturor cititorilor un an nou fericit si sa speram ca anul ce urmeaza va fi mai bogat in materie de muzica si concerte. Stay Metal!




Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter

Intra si pe Canalul de Whatsapp METALHEAD si afla prima oara cine canta in Romania!


Ne gasesti si pe Instagram


Concerte recomandate: