Evoken - A Caress Of The Void (2007)

Add to Reputation:  

What do you think of this post?

I agree I disagree  
Comment:

[Count Raven]

Full-length, I Hate Records
November 20th, 2007

Genre(s): Doom/Death Metal

1.   A Caress Of The Void   08:52   
2.   Mare Erythraeum   07:19   
3.   Of Purest Absolution   07:46   
4.   Astray In Eternal Night   08:37   
5.   Descend The Lifeless Womb   09:12   
6.   Suffer A Martyr's Trial (Procession At Dusk)   13:46   
7.   Orogeny   06:06   
Total playing time   01:01:38
   
John Paradiso - Guitar, Vocals
Nick Orlando - Guitar (Funebrarum)
Craig Pillard - Bass (ex-Incantation, Nocturnal Crypt, ex-Aggressive Intent, ex-Carnage (US), Womb, Disciples of Mockery, Methadrone, Desecrator (US))
Vince Verkay - Drums
Don Zaros - Keyboards

Session Musician:
Suzanne Bass - Cello

http://www.myspace.com/evoken (2 piese)
http://www.evoken.com/ (nu merge, momentan)
http://www.metal-realm.net/forum/forumdisplay.php?f=193

In sfarsit, in sfarsit... A aparut albumul din acest an, la fel de intunecat, de greu, dens si breath-taking, fara sa ma dezamageasca vreo nota... Daca ne jucam de-a termenii in diferite contexte (albume, trupe), ideea de atmosferic, greu, dens, darkness, piere in comparatie cu aceasta trupa, cu albumele sale, in general, cu acest album, in particular. O mostra de doom intens si intunecat, de cea mai inalta factura, in continuarea celorlalte albume Evoken (Embrace the Emptiness-preferatul meu pana in prezent, Quietus si Antithesis of Light - masterpiece in doom, unanim apreciat), acest album nu contine ceva anume inovativ, special fata de precedentele. Insa forta de care dau dovada in a redesena o muzica sumbra, opresiva cu aceleasi ingrediente, propulseaza Evoken in fruntea trupelor de gen.
Un down spre mid tempo, cu dese ruperi, intrari in pasaje de reverb, alternand riff-uri grele, o voce a lui Paradiso (am mai zis-o, ironic nume, predestinat), toate intr-o compozitie nelineara totusi, cam astea sunt piesele, din care ma tem ca nu stiu pe care sa le/o extrag ca fiind preferata/ele. Isi pastreaza, ca si pe albumele anterioare, echilibrul intre depresie, intunecat si agresivitate pe alocuri, construind aceasta atmosfera indescriptibila, care personal, ma innebuneste (intr-un sens pozitiv, daca pozitivul are ce cauta in relatie cu Evoken).
Bateria completeaza excelent si deloc uniform, ceea ce numesc eu 'maltratarea doomish' a chitarilor, chitari ce apar in diferite procesari si cu diferite efecte, alaturi de un bass nu foarte pregnant, dar cu o sonoritate ce alungeste caderea in intuneric (finalul piesei 4, de exemplu).
Un album de nota 10! Un album obligatoriu, pentru cei ce apreciaza si ingereaza, ca sa nu spun iubesc doom-ul.

[Arana]

Spre rusinea mea, incep prin a recunoaste ca nu ascultasem Evoken inainte sa vad topicul asta. Asa ca inainte de a ma pune pe ascultat, mi-am facut temele si am rumegat putin albumele dinainte. Acuma, poate judec eu subiectiv, insa acesta mi-a placut cel mai mult. Le-am ascultat si cronologic, si aleatoriu si totusi ACotV m-a atras cel mai mult. Probabil pt ca are pe alocuri mai multa agresivitate, mai multe ruperi de ritm, se intampla niste chestii mai ciudate decat pe celelalte albume. Fix ce surprindea si antevorbitorul meu, chitarile sunt distorsionate oarecum foarte foarte misto. Sonoritatea aia tipica, apasatoare, atmosferica...ouf... foarte misto.

Si totusi, nu as putea sa ii dau un 10 curat. Ceva nu imi place; nu am ce comenta strict obiectiv, insa pe mine personal n-a reusit sa ma prinda in halul ala de mor langa boxe ascultand. Bine, asta inseamna ca i-as da un 9,2 sau ceva si il bag frumos in topul de anul asta, dar era doar o mentiune ca nu reuseste sa surclaseze Forgotten Tomb sau Novembers' Doom sau chiar Worship - fiind cel mai apropiat, ca nota, de acesta din urma.

[Dank]

da, l-am reascultat: atmosfera doomeasca, diabolica, draceasca, intunecata, apasatoare, sinucigasa etc. un album de referinta in aceasta zona metaliceasca.

[Insight]

A carres of the void , e mai mult orientat pe partea de chitara . Lipsesc unele peisaje sonice de orga specifice quietus , avand in vedere ca a fost compus in absenta lui Deny Hahn.
Oricum un album destul de bogat pe alocuri mi se pare chiar mai sufocant decat Antithesis of light.
Nu e prea usor de digerat, asa ca... not for your average metalhead.

[Drowned Soul]

Multzam conte!


da ... l-am ascultat de cateva ori si inca il ascult! ce pot sa zic ... un album de nota 10. parca ceva mai suparat decat precedentele ... ceva mai multa chitara. clapele nu sunt la fel de prezente ca pe celelalte albume dar chestia asta nu-l trage deloc in jos.

un album care merita ascultat si ras-ascultat. Nota 10 pentru Evoken!

[Count Raven]

Un review: http://www.doom-metal.com/reviews.php?r=27