In aceasta, sa-i spunem poezie.. desi nu e deloc reusita.. transmit ura mea fata de anumiti corporatisti.. ce-i obsedati dupa birocratie, profit si care se imbraca numai in costume.. si, repet, obsedati de profit, incat fac orice pentru a-l obtine. costumele sunt gri

Ma dor picioarele, am obosit sa alerg
Afara ploua si pe jos este namol
Cand tenesii mei murdari ating asfaltul
Simt ca e greu sa ridic pasul deasupra
Unei lumi a voastre, colorata in gri
De fiecare data cand ma uit inspre voi
Ma gandesc la rautatea din ochii vostrii urati
Si la sufletul vostru inchis, tare inchis
Stiu ca fiecare om pentru voi e doar o alta cifra
Asta-i lumea voastra, colorata in gri
Da-ti note tuturor, dar numai voi aveti 10
Voi sunteti mult mai puternici
Noi pentru voi suntem ca niste furnici
Ne calcati in picioare, voi aveti arme
Asta-i lumea voastra, colorata in gri
M-am tot uitat la voi, nu aveti pic de mila
Eu continui sa fug, afara ploua si mai tare
Voi imi puneti piedici si radeti de mine
Eu libertatea mea nu o sa v-o daruiesc voua
O sa fug la nesfarsit pana voi scapa
De lumea voastra, colorata in gri..