In sfarsit, se apropie sfarsitul. Dupa o prestigioasa (sic) cariera in prima divizie, echipa mea preferata, Gloria Bisnitza, se indreapta vertiginos spre matinalul diviziei B. Monument de corectitudine si de fotbal direct, echipa noastra a fost acuzata pe nedrept de nenumarate ori de o chestie numita blat, desi acest cuvant ma duce cu gandul mai degraba la o
cofetarie.
In orice caz, oraselul nostru a sustinut cum a putut aceasta minunata echipa, in special prin prezenta masiva la stadion (1000-2000 de oameni), dar si prin alocarea generoasa de fonduri de la bugetul local. Numai anul acesta au primit peste 20 de miliarde vechi, in detrimentul altor echipe sportive, cum ar fi Vulturii Bistrita, care ca sa vezi, aveau 3 americanii in echipa si sanse reale de a promova in prima divizie. Dar, cum stim cu totii, americani-s de vina, tralalala. Totodata, echipa noastra a fost sprijinita de autoritatile locale de orice coloratura politica, primind nu mai putin de 3 terenuri, care desi erau prevazute a fi transformate in terenuri de fotbal pentru juniorii din pepiniera proprie, s-au tranformat fie in benzinarii, fie in supermarketuri, fie in reprezentante auto. Mai dai drecu pe tinerii astia.
Nu putem sa omitem faptul ca avem probabil cel mai bun gazon din tara, precum si instalatia de nocturna, care va fi foarte potrivita la anu, cand vom juca dimineata, in cazul in care norii dau navala.
La momentul actual am incercat sa resuscitam diverse fosile, vezi sanmartean si halagian, da nu prea iese. Nu conteaza, noi sa fim sanatosi si daca ne intelegem cu primaru, la punga grosi.
