Nightwish, hmmm "...once I had a dream, and this is it": visare, melancolie, nebunie, o poveste de ascultat
la gura semineului iarna, cu un pahar de vin, sorbind focul din priviri si savurand cladura data de vocea superba
a lui Tarja acompaniata de clapele lui Tuomas, traind poezia cu fiecare vers cantat si tresarind la pasajele mai
nebunesti conferite de chitara si tobe... asta e nightwish, o poezie transpusa in muzica care nu se asculta ci se traieste...
Fie ca e vorba de nebunie: Planet Hell, The Kinslayer, Wishmaster, The Paraoh Sails To Orion, Dead To the world, Slaying the dreamer fie ca e vorba de visare: Everdream, Forever Yours, Sleeping sun, Come cover me, fie ca e vorba de ambele combinate superb in cadrul
aceleias piese: Ghost Love Score, The Phantom of th Opera, Dark chest of Wonders, The Poet and The Pendululm muzica nu te poate lasa indiferent, iti aduce traire, emotie, visare depinzand bineinteles de starea ta de spirit si de deschiderea pe care o ai...
Povestile interminabile cu comercial si necomercial cu "asta e pt pu*sy, eu sunt mai c*ios ca ascult o anumita formatie"
pot fi exprimate de oricine pt ca suntem liberi sa ne exprimam, la fel cum suntem liberi sa luam sau nu in seama
aceste idei...
Despre Dark Passion Play: -per total nu-mi place atat de mult ca Wishmaster sau Once dar are totusi parti
care imi plac mult: The Poet and The Pendulum e clar cea mai complexa dar si cea mai buna piesa pe pe album,
imi mai place Bye Bye Beautiful si mai imi plac pasaje de pe Cadence Of Her Last Breath, Sahara, MAster Passion Greed...
Despre Anette: - nu stiu ca a fost in capul lui Tuomas cand a ales-o, nu pot sa cred ca nu existau soliste
mai bune decat ea care sa si traiasca cu adevarat muzica nightwish, Anette pare din alt film, pe album suna
acceptabil dar in concerte, pe langa ca nu poate face fata la piesele vechi, se vede ca nu traieste deloc muzica,
habar nu are ce inseamna cu adevarat muzica nightwish...
Mi-ar fi placut o solista care pe langa voce sa aduca pasiune, sa traiasca cu adevarat pe scena ceea ce exprima muzica;
daca e ceva ce mi-as fi dorit mai mult cand ma uit la DVD-ul End of an Era sau cand i-am vazut live, e ca Tarja sa fi exprimat mai multa nebunie, sa fi exprimat muzica si prin miscare nu doar concentrandu-se sa cante cat mai bine (ceea ce intr-adevar si reuseste,
prestatia din punct de vedere vocal fiind ireprosabila)...