Cronica Gojira - The Way of All Flesh

de Morrison

Cronica Gojira - The Way of All Flesh
Apartenenta muzicii Gojira la un anumit stil este ca si inexistenta. O trupa franceza poate necunoscuta pentru unii, care poseda un farmec propiu si totodata un concept unic.

Si ca orice trupa buna care se respecta, iata ca si in cazul de fata am avut de asteptat trei ani pentru un nou material de studio, album care de altfel sparge bariera 'cunoscutului' si ne aduce (din nou) la cunostinta faptul ca desi avem impresia ca tot ce inseamna metal a fost deja creat, inca se poate lansa o noua perceptie muzicala, extrem de originala.



The Way of All Flesh, al patrulea album semnat Gojira, constituie o premiera prin faptul ca este si cel mai lung album de pana acum, drept dovada fiind si durata de 17 minute a ultimei piese. In rest, compozitiile se intind pe o durata medie de 5-6 minute. De mentionat faptul ca ultima si cea mai lunga compozitie are in realitate aproximativ 13 minute, cele 4 minute in plus fiind un spatiu gol plasat intre doua idei muzicale.

Fara o referire anume la albumul cu acelasi nume al celor de la Asra, noul material Gojira este inca un pas in fata in ce priveste perceptia universala a genului metal.

De aceasta data mult mai progresiv, The Way of All Flesh are parte de mult balans, aspect care a devenit un fel de trademark pentru Gojira. Compozitii foarte echilibrate, completate de anumite 'devieri" extrem de precise. Spun devieri pentru ca linia melodica este deseori intrerupta, fara a tinde spre elementul haotic. Fiecare partitura este lucrata pana la cel mai mic detaliu, nimic nu este lasat la voia intamplarii.

Reteta de baza o constituie tempo-ul mediu destul de frecvent, plus foarte mult traforaj. Nu viteza de executie sau tehnica reprezinta piesa de rezistenta, ci schimbarile de ritm precum si lipsa acelor riffuri 4/4 mult prea uzate.

The Way of All Flesh prezinta o trupa mult mai matura si in acelasi timp o muzica ceva mai incarcata din punct de vedere al atmosferei. Ideea muzicala in sine a devenit mult mai intunecata, per total oferindu-i ascultatorului o stare pe alocuri hipnotica (mai ales spre finalul albumului).

Discul este oarecum impartit astfel ca in prima jumatate a albumului se merge pe o sumedenie de riffuri melodice insa in acelasi timp sumbre, pe parcurs ideea de baza revenind la ce se intampla si pe From Mars To Sirius: cate ceva din fiecare stil de metal, parti complicate, iesiri din decor care de altfel reprezinta elementele de baza in muzica Gojira.

Timbrul vocal variaza de la growl pana la parti cantate in adevaratul sens al cuvantului. In deja cunoscutul stil al albumelor lansate in ultima vreme, The Way Of All Flesh are si un invitat surpriza. Este vorba de Randy Blythe, vocalul trupei Lamb of God, care isi face simtita prezenta pe All The Tears.



Pasajele atmosferice nu au fost lasate deoparte, samplerele si efectele fiind o prezenta constanta pe parcursul auditiei. Percutia a ramas in continuare la fel de precisa, cu o foarte mare atentie oferita pedalei duble.

Inregistrat si produs de catre Logan Mader (Cavalera Conspiracy, Soulfly), The Way of All Flesh este inca o piatra de temelie in istoria unei trupe care in ce priveste muzica, nu tine cont de trecut, prezent sau viitor.

GOJIRA
www.gojira-music.com
www.myspace.com/gojira

Gisaz

Nota: 10/10



Tracklist:

Oroborus
Toxic Garbage Island
A Sight to Behold
Yama's Messengers
The Silver Cord
Adoration for None
All the Tears
The Art of Dying
Esoteric Surgery
Vacuity
Wolf Down the Earth
The Way of All Flesh


Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: bit.ly/METALHEAD-Newsletter

Concerte recomandate:






Like us on Facebook