Cronica H.I.M. - Venus Doom

de Morrison

Cronica H.I.M. - Venus Doom

Dupa exact doi ani de la aparitia lui Dark Light, in septembrie 2005, pentru fanii HIM a venit un nou moment mult-asteptat, anume lansarea unui nou album de studio al finlandezilor. Venus Doom fusese anuntat inca de la inceputul lui 2006, impreuna cu promisiunea ca va fi un material bazat pe contraste, cu un stil mai heavy decat precedentele, cu mai multe solo-uri de chitara care sa aminteasca de Black Sabbath.


H.I.M. - Venus Doom


In mare parte, formatia lui Ville Valo s-a tinut de cuvant. Venus Doom este mai divers si mai heavy decat Dark Light, cu parti in care chitara este evidentiata foarte interesant, fara ca per total sa aduca o schimbare majora in stilul cunoscut si ca love metal, prestat de trupa din Helsinki.

Contrastele care de-a lungul timpului au devenit ceva distinct pentru HIM sunt de asemenea prezente, uneori chiar in cadrul aceleiasi piese, unde se intalnesc pasaje foarte melodice, realizate exclusiv din clape, urmate de riff-uri relativ agresive si tobe. Vocea la randul sau are o evolutie interesanta, variind de la tonuri foarte joase, care vor sa sugereze o atmosfera specifica doom metalului, pana la note inalte si tipete.


H.I.M. - Venus Doom


Piesa care poarta titlul albumului este o introducere interesanta atat in stilul muzical existent pe acest material, cat si tematica. Venus Doom este foarte melodica, cu un refren usor de retinut, care se asemana foarte mult cu stilul intalnit pe Dark Light. Din nou, tema nu este noua, ci mai degraba o reluare a versurilor din Venus (In Our Blood), in care iubirea si distrugerea sunt plasate antitetic si in acelasi timp complementar, tema care de altfel este si a intregului album.

Spre deosebire de melodiile de pe albumul din 2005, exista un pasaj in aceasta piesa cu voce foarte joasa, care creeaza un intermezzo interesant in curgerea instrumentatiei. Riff-urile mai dure de care aminteam se gasesc in Love In Cold Blood, o piesa mai alerta, fara a parasi definitiv teritoriul unui soft doom metal, cu instrumentatie inspirand un feeling apasator, si voce joasa.


H.I.M. - Venus Doom


Versurile sunt in stilul obisnuit al metalistilor finlandezi: 'Darling take me home
/To the castle made of skulls and bones/Sing me a song to remind me where I belong/In your arms, my love, in cold blood'.

Passion's Killing Floor este o melodie mai ritmata, din nou fara a-si pierde feelingul 'doom'. In ciuda faptului ca are caracteristicile unui hit, este o piesa cu o atmosfera complexa, cu elemente specifice mai multor genuri muzicale ingemanate intr-un stil propriu.

The Kiss Of Down este pentru Venus Doom aproximativ ce a fost Killing Loneliness pentru Dark Light, nu doar primul single, ci atat o piesa mai accesibila de pe respectivul material, cat si o compozitie care sintetizeaza feelingul intregului album.

Asa cum remarcam in urma cu ceva timp, Linde are in The Kiss Of Down cateva pasaje de solo-uri care ar putea fi invidiate de chitaristii unor trupe 'serioase' de metal. Piesa ramane cu toate acestea melodica si accesibila.


H.I.M. - Venus Doom


Sleepwalking Past Hope este melodia mea preferata de pe acest album si trebuie sa recunosc ca in absenta ei, Venus Doom poate ca m-ar fi dezamagit putin. Este o piesa de peste zece minute, in cea mai mare parte a sa lenta si melodica, cu niste clape care suna tipic formatiilor finlandeze si care imi amintesc de intro-ul la Join Me (In Death).

Poate ca este doar impresia mea, dar in acesta piesa se gasesc elemente specifice HIM de pe fiecare album incepand cu Greatest Love Songs Vol. 666. Compozitia are insa si cateva surprize, cum ar fi un pasaj epic, pe fundalul unor clape abia auzite, urmat de cateva minute in care chitara evolueaza repetitiv, sugerand prin acest sound ceea ce de obicei HIM exprimau prin

versuri

.

Este interesant cum instrumentatia dispare gradual lasand in prim plan vocea, pentru a reveni apoi intr-un maniera mai violenta. In a doua parte a piesei vocea este foarte expresiva, amintind usor de The 9th Circle, fiind insa oarecum mai heavy si mai intensa.

Cronica H.I.M. - Venus Doom
H.I.M. - Venus Doom


Dead Lover's Lane este iarasi un fragment ritmat, intre doua piese cu un feeling apasator. Una dintre acestea este Song Or Suicide, mai putin o melodie propriu-zisa atat prin durata cat si prin constructie, cat mai degraba un interludiu. O chitara acustica poate fi auzita in Song Or Suicide, feelingul predominant fiind acela de sfarsit, de intuneric, de renuntare.

Bleed Well este o alta piesa mai alerta, catchy, care se incheie in stilul unor pasaje din ultimul album King Diamond, al carui fan este solistul HIM. Cyanide Sun, care incheie Venus Doom, este o balada care se apropie ca si melodia self-titled de stilul Dark Light, semanand mai mult sau mai putin cu Vampire Heart.

Albumul este pe alocuri foarte inspirat, atmosfera este intensa de la inceput pana la sfarsit, si lasa impresia ca este mai complex si profund decat precedentul material, Dark Light.

Cu toate acestea, am simtit destul de des ascultand acest album ca HIM se repeta, in ciuda unor schimbari interesante in stilul formatiei, piesele iti lasa cumva senzatia ca ar fi prea familiare. Ceea ce nu este insa neaparat un lucru rau.

HIM
www.heartagram.com
www.myspace.com/heartagram

Cristina
Nota: 9/10

Tracklist:

1. Venus Doom
2. Love in Cold Blood
3. Passion's Killing Floor
4. The Kiss of Dawn
5. Sleepwalking Past Hope
6. Dead Lovers' Lane
7. Song or Suicide
8. Bleed Well
9. Cyanide Sun



Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter

Intra si pe Canalul de Whatsapp METALHEAD si afla prima oara cine canta in Romania!


Ne gasesti si pe Instagram


Concerte recomandate: