Saptamana trecuta pe 16 octombrie, o zi de joi ca
oricare alta. cu o singura diferenta: doua nume destul de serioase ale scenei
thrash/death metal au avut "ocazia" sa cante in Bucuresti in Live Metal Club.
Sincer nu ma asteptam ca show-ul sa iasa atat de bine, avand in vedere diferenta
colosala intre clubul bucurestean si greutatea alaturi de anii din spatele
englezilor de la Benediction si a germanilor de la Holy Moses.
Pe la ora 20:00 cand Insideout au urcat pe scena,
in LMC erau aproximativ 100 de persoane, lucru imbucurator atat pentru
organizatori cat si pentru trupa care avea greul task de a deschide un asemenea
concert. Desi ultima oara trupa mi-a lasat o impresie neutra, de data asta mi-au
placut ba chiar pot spune ca putem saluta o noua trupa ivita pe firmamentul
trupelor tinere care promit. Insideout au sunat mult mai legat, mai in forta, au
agitat chiar si cateva plete in fata scenei bucurandu-se de un sunet pe fata
mult mai bun, sunet care probabil a putut contura mult mai clar sound-ul trupei.
Pe MG42 nu-i mai vazusem de la Olimpiada de Rock cu
o luna in urma. Din ce imi amintesc atunci, notam discordanta destul de serioasa
intre vocea lui Fane axata mai mult pe triluri de grind si core, si sound-ul
restului trupei, sound dedicat un thrash metal batranesc dar destul de rapid. Ei
bine, ca si in cazul Insideout, MG42 au sunat intr-un mare fel, asa ca s-au
simtit foarte clar tonurile de chitara migalos lucrate, alaturi de o voce mult
mai pe felie si inchegat mult mai bine cu acestea.
De Nominion nu auzisem mare lucru pana sa-i vad in
carne si oase in LMC. Sincer death/thrash-ul cu influente de black pe care l-au
prezentat nu m-a impresionat cu nimic. Nominion face parte dintre trupele de
duzina suedeze care difera probabil doar prin temele lirice abordate. Nu ma
intelegeti gresit, trupa a cantat foarte bine, a dat tot ce a putut din ea, dar
pur si simplu am ascultat mult prea multe trupe de gen pentru a putea evidentia
ceva in show-ul lor. Au avut totusi lipici la public, lucru firesc, avand in
vedere ca in fata scenei media de varsta era pe la vreo 17 ani, "greii" ramanand
la bere si vorbe in spate.
HOLY MOSES a ramas aceiasi trupa de live pe care o
stiu de cativa ani buni, cu aceiasi solista vocala foarte caristmatica si cu
aceiasi instrumentisti care canta pana la sufocare. A fost destul de izibitoare
comparatia intre show-urile de la Wacken si cel de pe scena din Live Metal Club,
dar totusi, desi inainte de concert umbla vorba ca ar fi putin timorati de
conditiile existente, vazand adevarata explozie de energie din club inca de la
prima piesa, germanii si-au dat seama ca au pentru cine canta si ca fanii merita
sa dea tot ce e mai bun din ei. Avand in vedere ca un moshpit destul de violent
si de haotic a cuprins cam jumatate de club inca de la prima piesa, cred ca
aproximativ jumatate din cei prezenti in club au ramas cu amintiri mai mult
fizice decat melodice :))
Rar mi-a fost dat sa vad atata dedicare din partea
unei trupe pe scena unui club atat de mic in comparatie cu numele de pe afis,
dar acest lucru poate intari decat afirmatia ca da, Holy Moses ramane o trupa de
underground si acolo se simte cel mai bine. Nu ma aventurez in descrieri tehnice
si muzicale pentru ca nu si-au rostul. Cand asisti la un concert de thrash metal
ca cel de saptamana trecuta, ramai cu cateva cuvinte intiparite in minte:
energie, violenta, rapiditate, tehnicitate si dedicare. Exact de asta am avut
parte joi seara in Live Metal Club din partea germanilor de la Holy
Moses.
A descrie in cuvinte un show live Benediction este probabil un task destul de greu avand in vedere explozia de energie cauzata de setul de pumni si de picioare impartit in stanga si in dreapta de aproximativ toata gloata de metalisti inghesuita in fata scenei. Tour managerul trupei a simtit din start ce va urma asa ca a indepartat mai toate butoaiele de bere care baricadau publicul de scena. Englezii au dat-o cum au situt ei mai bine si desi de-a lungul vremii line-up-ul a suferit destule modificari, Benediction a ramas acea trupa exploziva de live, care combina death metalul cu mesajele destul de puternice venite din partea unui frontman scos parca dintr-o galerie englezeasca de fotbal get beget.
Pentru ca pana la urma am avut parte de o asemenea manifestare de forte atat din public cat si de pe scena, incat chiar aveai impresia ca te afli la un meci de fotbal unde suporterii isi sustineau trupa preferata. Evident obositi dupa show-ul Holy Moses, fanii romani si-au dat ultimul strop de energie, demonstrand ca nu conteaza unde te afli si unde canti atata timp cat ai pentru cine.
Metal Masters ne-a oferit o seara cu metal de calitate, cu un sunet bun si cu organizare aproximativ brici. Si in ciuda zilei de joi, si a concertului de peste doua zile din Brasov, Bucurestiul a fost la inaltime. Mi-a fost destul de greu sa expun in cuvinte ceea ce am vazut si simtit joi in Live Metal Club. Unele evenimente chiar trebuie vazute si nu citite.
Morrison
Galerie foto Benediction si Holy Moses in LMC
Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter
Intra si pe Canalul de Whatsapp METALHEAD si afla prima oara cine canta in Romania!
Ne gasesti si pe Instagram