Formatia I s-a nascut la fel ca Immortal tot in mintea bolnava a lui Abbath, cum ii place lui insusi sa spuna, si in 2006 s-a transformat in ceva consistent odata cu aparitia primului lor album, "Between Two Worlds". I inseamna mai exact Abbath la voce si chitara, Ice Dale de la Enslaved chitara principala, T.C King de la Gorgoroth la bass, Armagedda (ex-Immortal) baterist iar pentru complicata procedura de compunere a
versurilor
au apelat la Demonaz (ex-Immortal).
Din partea unei trupe cu membrii din Immortal, Enslaved si Gorgoroth ne-am fi asteptat cu siguranta sa cante black metal, nu este insa cazul celor de la I. Albumul "Between Two Worlds" reuneste mai multe genuri metal, dintre care cel mai evident mi se pare un heavy clasic cu accente thrash, rock n'roll pe alocuri si cu subtile elemente black, care nu se fac simtite decat foarte putin la nivelul chitarii si tobelor.
I
Initial albumul s-a vrut un fel de tribut Motorhead, Bathory (trupa fata de care Immortal au spus dintotdeauna ca au o profunda admiratie) si chiar Venom, dar s-a transformat intr-un material bine conturat, de sine statator care nu prea seamana cu nimic din ce a fost lansat de curand. Chitara este magnifica pe acest album, pe parcursul fiecarei piesei avem riffuri impresionante, solo-uri, agresivitate, rapiditate si uneori pasaje mai usoare, melodice. Prima piesa "The Storm I Ride" mi se pare una dintre cele mai bune, cu un intro puternic si memorabil, cu vocea din refren ramanandu-ti in minte si dupa ce incepe a doua piesa, "Warriors".
Chiar si versurile, care in mod clar nu constituie o capodopera, iti raman, incapatanate, acolo undeva si refuza sa dispara: "The storm I ride,again and again/ A soul on ice/ The storm I ride until the end". "Warriors" are solo-uri de chitara lungi, soundul undeva intre heavy, si black melodic iar vocea lui Abbath este mai narativa aici, fara scream-uri prea dese. Alta piesa in intregime memorabila este cea care da titlul albumului, chitara are iarasi niste solo-uri pe care nu le pot descrie, trebuie pur si simplu ascultate.
O piesa heavy metal foarte buna care ar putea fi plasata printre clasicele din ultimele doua decenii fara a nedreptati pe nimeni. "Battalions" este mai aproape de blackened heavy metal, gen in care dupa parerea mea nu poate fi incadrat intreg albumul, cu tonurile inalte ale vocii lui Abbath care amintesc de Immortal si tempo-ul mai rapid al chitarii si tobelor. "Far Beyond the Quiet" imi place iarasi foarte mult, o piesa lunga cu multe alternante de ritm si sound, ea ar fi fost se pare compusa ca un tribut pentru Quorthon, in schimb reuseste sa fie mai aproape de Motorhead.
"Between Two Worlds" se incheie intr-un mod asemanator celui in care a inceput, "Cursed We are" emanand acelasi feeling ca si "The Storm I Ride" si aducand din nou in prim plan niste riffuri extraordinare.
I
Am auzit multe pareri cum ca vocea de pe album este total nepotrivita pentru acest gen, si ca o astfel de orchestratie cum este cea de pe "Between Two Worlds" cerea o voce gen Dickinson sau Halford. Daca stam sa ne gandim, Abbath canta aproximativ asa cum a facut-o dintotdeauna doar ca renunta la scream-uri foarte inalte si incearca pe cat posibil si pasaje de voce clean, care poate ca ii ies usor fortate.
Ascultatorii de heavy metal clasic vor aprecia probabil vocea ca fiind slaba in comparatie cu asteptarile lor fata de un astfel de album. In ce ma priveste, astept cu interes si curiozitate viitoarele materiale I dar cu si mai multa nerabdare noul Immortal.
I
www.i-metal.net
www.myspace.com/abbathi
Nota: 8.8/10
Cristina N.
Tracklist:
1. The Storm I Ride
2. Warriors
3. Between Two Worlds
4. Battalions
5. Mountains
6. Days of North Winds
7. Far Beyond the Quiet
8. Cursed We Are
Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter
Intra si pe Canalul de Whatsapp METALHEAD si afla prima oara cine canta in Romania!
Ne gasesti si pe Instagram
