Cronica Indian Fall si multi altii in LMC

Sub egida Rock Night for Lady's Night, Live Metal Club a pus la cale o sarbatoare cum nu se poate mai frumoasa si inedita pentru tinerele domnisoare si doamne prezente pe 8 martie sub arcadele prea minunatului altar al metalului bucurestean :)) Mai exact, o mana de trupe de calitate si-au adunat chitarile, vocile, tobele, pletele si muzica si le-au sarbatorit pe metaliste cum au stiut ei mai bine.

Indian Fall si multi altii in LMC" alt="Cronica Indian Fall si multi altii in LMC" src="http://194.88.148.40/?mmid=a609313f4300a281a" 720 />

Evenimentele din club devin din ce in ce mai dese, mai bune, cu sunetul care tinde de la bun la foarte bun, si deja ne-am obisnuit ca in fiecare weekend sa avem parte de dezmat metalic pe scena din LMC. De exemplu, saptamana viitoare vor Altar, Coma si Implant Pentru refuz, apoi Vokodlok si multi altii. Asa ca LMC bate piroane serioase si ajuta trupele si publicul cum poate mai bine.

Dar revenind la seara de 8 martie... pot sa spun ca am fost placut impresionat ca show-ul a inceput aproximativ la ora scrisa pe afis cu cei de la Mada Faca. Am ajuns cumva pe la mijlocul recitalului baietilor (iar am luat teapa cu ora de incepere, dar eram si rupt dupa rockoteca de vineri seara:D) si prima impresia fost una pozitiva.

Baieti harnici si talentati, care se chinuie sa creeze o muzica cat de cat originala, dandu-i un suflu balcanic prin prezenta clapelor. Solistul vocal foarte charismatic s-a bucurat de aprecierea profunda a partii feminine sarbatorite din sala si a primit chiar cadou un sutien roz si o pereche de chiloti negri aruncati din public de doua domnisoare infocate. Muzica Mada Faca se situeaza undeva intre un Slipknot mai vechi si ceva Death Metal modern, cu foarte multe pasaje ce ma duc cu gandul chiar la hardcore-ul New Yorkez din anii 70-80.

La capitolul compozitie mai au de lucrat ceva ceva, dar sa nu uitam ca sunt la inceput si daca doar dupa cateva concerte live suna asa bine, e loc destul pentru gasirea identitatii muzicale si chiar a progresului. S-au bucurat de un public primitor si au fost aplaudati dupa fiecare piesa.

Krepuskul au urcat la scurt timp pe scena. Recunosc ca doream de mult sa-i vad live si asteptarea si impresiile pe care le-am auzit de la unul sau altul despre baieti, nu mi-au fost inselate. Un death metal pe alocuri brutal dar piperat cu pasaje clean si uneori chiar de viking. N-am inteles reteta compozitiei si sincer cred ca ar trebui sa renunte sau la prima bucata sau la a doua pentru ca impreuna suna total dezbinat/aiurea (scuzati oximoronul). In rest numai de bine. Se pare ca death metalul in formula de trei e de bun augur, instrumentele sunand foarte curat si legandu-se la perfectie.

De remarcat ca solistul are adevarate aptitudini vocale si pe partea de growl si pe cea de clean, iar din punct de vedere instrumental nu am nimic de reprosat, decat cateva gherle minore cauzate probabil de emotii si de oboseala de pe drum. Nota 10 pentru Krepuskul si tot respectul pentru ca s-au zbatut ca pe cont propriu sa scoata ceva imprimat pe CD.
Sa nu uit sa spun ca inca o data sunt adeptul expresiei: Sux In - Sux Out, adica daca ai scule si stii sa-ti faci un ton de chitara, suni foarte bine pe fatza.

Asteptam un concert Truda in Bucuresti de foarte multa vreme, pentru ca din ce am vazut la MediaZone pe site, baietii dau destul de serios in ele si in Ardeal se bucura de un succes enorm. Ei bine in Bucuresti le-a luat ceva vreme pana sa incalzeasca publicul, probabil datorita sound-ului puntin atlfel decat cel cu care s-au obisnuit rockerii din Capitala pe la concerte in ultima vreme. L-as incadra intre Fear Factory si Pantera, adica o combinatie destul de greu de redat si care necesita niste instrumentisti foarte buni... de care... Truda NU duce lipsa.

Pur si simplu au sunat ceas si au demonstrat ca experienta isi spune tot timpul cuvantul, aproape toti membrii trupei fiind metalisti cu acte vechi prin diferite trupe. Mi-a placut solistul vocal, foarte dezinvolt,comunicativ si charismatic dar si dotat foarte bine din punct de vedere vocal. A sarit de vreo doua ori chiar in mijlocul moshpit-ului si a cantat alaturi de cei din public. Pe o piesa i-a fost furat microfonul dar l-a recuperat destul de repede :D

In concluzie, daca va plac Pantera si muzica unde distors-ul face legea, va recomand cu caldura Truda. Baietii astia trudesc din greu si se simte !

Alta pauza scurta, alta trupa pe scena. Nu stiu ce vitamine au luat Blind Spirits de la ultimul concert, dar parca am vazut pe scena o cu totul alta trupa, mult mai nonconformista si comunicativa, dar mai ales tehnica. Despre Seba v-am tot scris si l-am tot laudat, dar, de data asta si-a dat in petec. A cantat CD de la prima la ultima piesa ajutat de niste colegi de trupa pur si simplu maniaci dupa corzi si tumuri. Au incalzit atmosfera cu cateva coveruri (vreo doua parca), primul, cel dupa Motorhead fiind o adevarata capodopera :) Publicul a fost foarte receptiv, dar sincer sa fiu au si avut de ce. Blind Spirits au sunat ZID, jocul scenic al membrilor trupei a fost de nota 10, pe scurt, un concert de nota 10.

De Ashaena nu stiam mare lucru pana sa-i vad live sambata seara, dar auzisem numai de bine despre dansii. Ma rog, putea sa-mi spuna cineva un cuvant si stiam totul: Negura Bunget. De ce? Pentru ca totul e luat aproape bucata cu bucata dupa trupa timisoreana, de la outfit la compozitii, temele

si multe altele. Nu e un lucru rau, baietii fac o treaba buna, canta corect si se bucura de succes, dar pot avea de suferit pentru ca ar putea fi catalogati ca un clone-band, si e pacat de talentul lor, pentru ca il poseda din plin.

Desi am remarcat ceva bucati si de Amon Amarth, mai exact de viking/death metal in general, stilul predominant este black metal-ul pe alocuri raw, scurt si la obiect. Daca trupa asta isi gaseste identitatea, promite foarte, foarte multe. In formula actuala nu o vad cantand decat in cluburi mici pline de fum. Sper sa nu se supere pe ce-am scris aici, dar e doar un sfat avizat. Nota zece pentru efort, pentru prezenta scenica si instrumentistii de prima liga dar si pentru ca au sustinut un concert de succes la prima aparitie in Bucuresti.

Acum vreo cativa ani pe cand ii chemam pe Code Red sa cante in Viking sau Utopia, pierdusem orice speranta sa mai vad Indian Fall live. Stiam asta chiar de la membrii trupei care aveau un nou proiect, departat serios de linia pe care mergea prima lor trupa brasoveana.

Ei bine, pe 8 martie i-am vazut in toata splendoarea si chiar am avut ocazia sa asculta cateva compozitii noi, pe langa deja clasicele piese de pe Pathfinder. Indian Fall suna bine, s-au intors in forta si se bucura de aprecierea fanilor care se pare ca nu i-au uitat si nu le-au uitat nici versurile. Andrei inca are o voce puternica, foarte pe felie cu stilul trupei iar pe George de la tobe deja il stim foarte bine din Leprosy Abscess. Piesele vechi au sunat fix ca pe vremuri cu mici mici modificari iar cele noi promit un stil destul de apropiat de cel cu care ne-au obisnuit brasovenii.

In ciuda orei foarte tarzii la care au urcat pe scena (in jur de ora 02:00 am), baietii s-au bucurat de succes la public - s-a pletosit serios in fata scenei, s-a cantat alaturi de trupa etc..

Cam atat din Live Metal Club. In concluzie: sunet bun, public numeros si voios, trupe de calitate si bere rece. Programul destul de lung totusi. Dupa 8 ore de zgomot, stat in picioare, bere si pozat, visam cu ochii deschisi la un pat si-o perna :)

Galerie Foto: Cronica Indian Fall si multi altii in LMC (08.03.08)

Morixon Cel Adormit din Padurea Treaza

Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter

Intra si pe Canalul de Whatsapp METALHEAD si afla prima oara cine canta in Romania!

Ne gasesti si pe Instagram