Interviu cu un hipiot autentic

Cine sunt hippiotii de azi? Sunt ei niste drogati, anarhisti, care traiesc dupa legile lor, respingand societatea, asa cum inca sunt considerati hippiotii anilor '60, 70', pe vremea cand se credea ca ghinionistii plecau in Vietnam si norocosii mergeau la Woodstock?

Sau sunt oameni din toate clasele sociale, cu pofta de viata si de distractie, ce urasc materialismul si resping guvernul, biserica si toate organizatiile fiindca incearca sa le monitorizeze viata?

Pe "Moody", ardelean hippiot de 67 de ani, l-am intalnit intr-o carciuma trista de pe Calea Grivitei numarul 55 din Bucuresti acum trei ani... Duce gunoiul, goleste scrumiere, ia sticlele goale de pe mese, hraneste mascota Jack-ului, un caine rock'n roll... E omul bun la toate. Cred ca traieste in Jack... Era acolo de fiecare data cand am calcat prin zona aia a Bucurestiului. Cateodata absent, alteori cu un zambet de trei kilometri pe fata. D-asta ii spun Moody. Fiindca trece imediat de la o stare de spirit la alta.

Am zis ca Moody este omul bun la toate. Ba chiar spune si povesti, daca il gasesti treaz. Jack nu este tocmai locul unde gasesti lumea treaza. Cand e intr-o stare antisociala, sta cu o bere in fata, cu o tigara intr-o mana si nu il poate scoate nimeni din ale lui. Insa, cand e cu chef... "The eternal sunshine of a spotless mind", "Memento", "Zabriskie Point" sau "Hair" sunt aperitive pe langa povestile lui Moody din perioada comunista.

Hippiotii anilor '60

"Hippiotii anilor '60 au spus ca nu traiesc dupa legi, ci dupa concepte, printre care hedonismul, eliberarea de sub tipare, promovarea pacii si dragostei intre oameni, sexul liber si nudismul. Baietii purtau parul lung pana la sold (hip), se imbracau in ii, pantaloni evazati, iar fetele in fuste lungi, camasi colorate si traiau sub deviza "no make-up" (fara machiaj). Ca filosofie de viatza, hippiotii promovau intoarcerea la natura (Mother Nature), credeau in zeita pamantului, Gaia, si practicau shamanismul si hinduismul", povesteste Moody.

Tocmai pentru a atinge echilibrul perfect, pentru comunicarea spirituala deplina intre om si natura, ei apelau la droguri naturale. Ulterior, odata cu inceputul anilor '70, au inceput sa consume droguri puternice, ceea ce a dus la dezechilibru psihic si la caderea in promiscuitate.

Insa cei care au explicat cel mai bine credintele hippiotilor sunt Abbie Hoffman, fondatorul miscarii hippie si a "The Youth International Party" ("yippies", care mai tarziu a derivat in termenul "hippies"), cat si The Doors, Janis Joplin, Bob Dylan, The Grateful Dead, The Velvet Underground si multi altii prin muzica lor, utilizand sloganuri ca "Flower Power"," Make love not war", "Freedom, beauty and love".

Mircea Eliade despre hippies

"Cate nu invat de la studentii foarte tineri", pe care ii considera "barbosi, cu plete de tigani laieti, imbracati excentric si totodata saracacios; specialisti in LSD si mescalina". "Sunt toti in revolta deschisa contra ideologiilor parintilor si ale institutiilor, indeosebi contra institutiilor academice (the Establishment).

Ca un leit-motiv, revin cateva teme: anti-traditionalism, anti-reductionism (sant pentru Jung, contra lui Freud), interes pentru mistica, dar nu pentru "religiile-institutii"; iubesc viata, sant optimisti, gasesc inteles si semnificatie in ce li se intampla.

Dintre cei zece-unsprezece pe care i-am vazut astazi, toti erau antiexistentialisti (anti-Sartre, indeosebi) si numai unul (antropologie) era interesat de structuralism. Restul - mai mult "mistici", scria profesorul universitar Mircea Eliade in jurnal, in ianuarie 1968.

"Eu protestez impotriva acelora care considera ca tendinta spre sexualitate si orgie a tinerilor hippie face parte din miscarea de eliberare sexuala ce are loc in intreaga lume. In cazul lor, e vorba mai ales de ceea ce s-ar putea numi nuditatea paradisiaca si unirea sexuala inteleasa ca ritual.

Ei au descoperit sensul profund, religios al vietii. In urma acestei experiente, s-au descatusat de toate superstitiile religioase, filosofice si sociologice. Sunt liberi. Au regasit dimensiunea sacralitatii cosmice, experienta de mult tagaduita, de pe vremea Vechiului Testament", spunea acelasi Eliade in cartea-interviu "Incercarea labirintului".

Amintiri din comunism

"In '89 ascultam Eruopa Libera si aveam parul pana la sold si barba pana la piept. Nu eram rebel. Lenea era cucoana mare. Glumesc. Era o forma de protest. M-au luat la inchisoare o data. De ce? Ca aveam parul lung, ca purtam geaca de piele. Ca poate nu le placea mutra mea. Cel mai probabil fiindca am ignorat mereu orice fel de restrictie si nu mi-am pierdut niciodata identitatea.

Au incercat sa ma tunda. Dar le-am spus ca am bube in cap si d-aia imi las parul lung. Si nu m-au mai tuns. In schimb, m-au batut. De ce? Nici eu nu stiu sigur. Si nu m-am "cumintit" nicicum dupa inchisoare. Vezi sa nu! M-am razbunat oarecum. Acum nici eu nu mai stiu pe cine am crezut ca ma razbun.

Am ajuns acasa, si desi Ceasca se incapatana sa ne caleasca cu apa rece in fiecare zi, ma spalam in fiecare zi. Pentru mine, da, hippiot imputit cum spun unii, era normal sa ma spal in fiecare zi. Dar dupa ce au rabdat vreo doua saptamani, au batut vecinii la usa sa-mi repar tevile. Marea le-a fost uimirea ca oamenii nu se spala doar sambata".

Cum se asculta rock in comunism

"In perioada comunista ascultam The Doors, Zepp (Led Zeppelin), Def Leppard, CCR (Creedence Clearwater Revival), Joe Cocker, Grateful Dead, hippie prin excelenta, Joan Baez, Jimi Hendrix si... Janis Joplin. Cum? Greu, nu ca voi astazi.

Voi, daca vreti sa cumparati orice CD cu orice formatie rock, satanista sa nu, va urniti frumos din casa, ajungeti la magazin si cumparati albumul. Mare efort depuneti voi! Noi primeam discuri din vinil si casete de la prieteni din strainatate. Cand ajungeau in tara, le inregistram fiecare la ce puteam si cum puteam.

Mai faceam si coveruri la chitara. Cum va duceti voi si fumati iarba in Vama si apoi cantati la chitara "Mai bine haimana decat tradator/ Mai bine huligan decat dictator/ Mai bine golan decat activist/ Mai bine mort decat comunist".

Asa ne strangeam noi p-acasa la unu'. Dar stii ce? Era mai frumos ca la voi din punctul asta de vedere. Voi deja aveti tot ce vreti, ca doar sunteti copiii capitalismului si nu puteti trai "fara posesiuni", cum spune John Lennon. Ma intreb daca puteti si ce ma enerveaza e ca nu stiu daca e vina voastra".

"Am fost la Woodstock"

"Dar stii care este singura "fapta memorabila" pe care am facut-o in comunism? Am fost la Woodstock, in '69 (rade cu mandrie) ! Nu puteam s-o ratez pe Janis Joplin cu "Piece of my heart" si "Summertime". Cand a intrat pe scena a ras si a zis "Cum va simtiti, voi cei de acolo? Sunteti bine?

Sunteti "stoned" si aveti destula apa? Aveti unde dormi?". Apoi a ras din nou si a inceput sa cante. Vocea aia... Pentru Janis m-am dus la Woodstock in perioada comunista. Am iesit din tara prin Arad. Aveam un prieten care lucra pe trenurile ce exportau marfa si m-a legat sub tren. Acolo am stat pana am iesit din tara".

"Voi traiti intr-un comunism mascat"

"Am ramas in Ungaria pana-n '89. Atunci am profitat de revolutie si m-am intors in Romania. Pentru Woostock mi-am riscat viata, dar a meritat cu varf si indesat. N-ai de unde sa stii. Doar din povesti. O mare de oameni care ascultau aceeasi muzica, care aveau aceleasi idealuri, care voiau, intr-un fel sau altul, libertate.

Libertate vreti si voi, numai ca voi sunteti mintiti ca o aveti. Daca stau bine sa ma gandesc, si voi traiti in comunism. Numai ca-ntrunul mascat. Ceea ce-i mai rau. Ca nu stiti de unde va loveste...".(Adriana Toma pentru ziare.com)