Muzica rock s-a dorit a fi intotdeauna un mijloc de lupta impotriva prejudecatilor si cliseelor. Oare nu e pe cale sa procedeze precum comunismul care isi propunea sa elimine aristocratia si a sfarsit prin a-si constitui propria burghezie proletara?
Adica, bun, rockul ( si punkul, sa luam aminte !) a eliminat multe standarde sociale depasite si anchilozate, a apropiat oamenii, a deschis tinerilor o noua perspectiva, a creat o atmosfera boema ambietata cu diferite substante si stropita din belsug cu alcool, a deschis noi porti de eliberare prin sex. Sex ? Da, dar depinde ce sex..
Miscarea pentru eliberarea prejudecatilor a inceput sa se clasicizeze si sa-si formeze propriile
fractiuni radicale care au generat inevitabil prejudecati. Cele mai frecvente fiind, dupa cum bine se stie, discriminarea rasiala si intoleranta fata de homosexuali. Izvorata din muzica blues a muzicienilor de culoare si avand drept scop construirea unui mesaj pentru cei multi si neintelesi de societate, muzica rock, mai ales odata cu dezvoltarea genurilor sale extreme, brutale si violente a dobandit in unele din modurile sale de manifestare un caracter elitist bazat pe eliminare, restrictionare, separare si pe extensia in plan muzical a unor idei si concepte filosofice si culturale despre inegalitate, superioritate si antidiversitate.
Atunci cand Robert Halford vorbeste despre faptul ca i-a fost greu sa-si recunoasca preferintele intime trebuie sa intelegem ca se exprima civilizat, de fapt i-a fost groaznic, ingrozitor de greu sa se afle in mijlocul unei contradictii atat de mari. Adica, pe de o parte simbolul Judas Priest, o grupare plina de energie , cu o imagine dura, care a format generatii de pristani, oameni destul de radicali si hotarati, metal, piele, lanturi, sonoritati agresive, intr-un cuvant FORTA. Pe de alta parte homosexualitate, adica, asa cum percep foarte multi, ambiguitate, labilitate, imoralitate, o boala de neacceptat si intolerabila, intr-un cuvant SLABICIUNE.
A fost nevoie de un nume atat de mare implicat in aceasta chestiune delicata pentru a primi cu totii cei care observam si sustinem aceasta miscare cateva lectii si pentru a medita la cateva probleme :
1. Lumea spectacolului ofera imagini si simboluri dar mesagerii lor nu neaparat se identifica cu mesajul pe care il transmit. Exista o delimitare si o diferenta intre structura individului si intentiile sale artistice si culturale.
2. Orice miscare sociala, fie ea si de natura spirituala sau artistica e necesar sa-si revizuiasca periodic evolutia si desfasurarea ideilor si conceptelor precum si transformarea modurilor de manifestare. Asta pentru ca, asa cum e si cazul unor componente inglobate in muzica rock si metal, se pleaca de la o conceptie si pe parcurs apar modificari.
3. Marii artisti ne lanseaza de multe ori provocari dificile, ne indeamna sa vedem lucrurile intr-o maniera care ne tulbura, ne contrariaza si ne indeamna sa reflectam, sa acceptam sau sa ne radicalizam refuzul, sa incercam sa evoluam impreuna cu viata si societatea in care traim.
Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter
Intra si pe Canalul de Whatsapp METALHEAD si afla prima oara cine canta in Romania!
Ne gasesti si pe Instagram
