Generatia Painkiller s-a grabit sa comenteze negativ setlistul propus de Judas Priest pentru ultimul lor mare turneu mondial. Nu au luat in seama faptul ca trupa nu-si propune sa se faca remarcata, sa faca acum cunostinta cu fanii.
E ca si cum ai invita la tine acasa niste vechi prieteni(oameni care te cunosc foarte bine, nu cu care faci atunci cunostinta) in care ai incredere si cu care ai trecut prin multe si le arati un album vechi de fotografii personale.
In plus de asta Judas Priest nu mai este o trupa heavy ce cauta sa impresioneze, a devenit o trupa cult care aprofundeaza niste teme deja insusite demult de admiratori. A devenit o trupa cult, initiatica, destinata iubitorilor si cunoscatorilor. Daca in turneele din 2004 si 2008 aceasta reprezenta o tendinta clara, cu Epitaph chestiunea devine o certitudine si un mod de manifestare bine declarat.
As incepe analiza setlistului Epitaph cu concesiile facute publicului, cu piesele pe care lumea le dorea si le si are pregatite : Night Crawler, Turbo Lover,Breaking the law, Painkiller, The Hellion + Electric Eye, Beyond the realms of death si Hell bent for leather. Sunt destule hituri, nu ne putem plange. Probabil multi si-ar fi dorit si A touch of evil, Hell Patrol, Love Bites, Rocker, Before the Dawn, Ram it down, Living after midnight sau Free wheel burning. Cine a fost atent la turneele din 2004 si 2008 a putut usor constata (daca a stat sa analizeze si nu l-a luat prea tare valul headbangingului) ca piesele cantate din categoria ,,hituri ‘’ au ajuns sa reprezinte mai mult o obligatie pentru cei din Judas Priest si ca ei isi doresc sa ofere publicului altceva.
Acest altceva inseamna : Never Satisfied de pe Rocka Rolla, primul album Judas, o piesa exceptionala niciodata promovata indeajuns. Metal Gods, un punct de referinta prea putin explorat al clasicului British Steel. Victim of changes, o partitura exceptionala de pe Sad Wings of Destiny ce prefateaza cumva ca abordare Hell bent for Leather si reliefeaza influente psihedelice gen Black Sabbath. Din nou o incursiune in British Steel pentru Rapid Fire, o piesa de impact cu care Judas isi deschideau turneele in anii 80 si care avea atunci un impact foarte puternic asupra publicului.
Ideea de a deschide in 2011 cu piesa de start a anilor 80 mi se pare excelenta, ca un liant intre perioade si generatii, ca o incursiune in istoria trupei. Judas Rising este punctual de revenire al lui Halford in 2005 la formatie si cu siguranta cea mai de impact componenta a albumului Angel of Retribution. Blood red Skies este partitura epica cea mai plina de substanta a albumului Ram it Down, altfel un material energic si foarte heavy, un pregatitor al devastatorului Painkiller, asadar singura piesa care se incadreaza in noua directie discutata anterior a formatiei.
In fine, Diamonds & Rust si The Green Manalishi sunt 2 omagii aduse de Judas Priest unor fenomene ale muzicii de inceput a rockului, unor nume ca au influentat decisiv miscarea rock and roll si pe care tinerii metalisti de azi nu trebuie sa le uite : Joan Baez si Fleetwood Mac.
In speranta ca lectia de istorie pe care ne-o ofera Judas Priest cu Epitaph va fi insusita si de tineri nu doar de vechii ,,pristani’’va adresez si eu inca o data invitatia de a participa la acest eveniment pe 3 iulie la Romexpo, nu priviti superficial sau critic acest moment, veti regreta mai tarziu
Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter
Intra si pe Canalul de Whatsapp METALHEAD si afla prima oara cine canta in Romania!
Ne gasesti si pe Instagram
