Cu doua saptamani inaintea evenimentului de lansare al noului disc – “Desolate Ways”, care va avea loc in Club Colectiv pe 3 octombrie si beneficiaza de prezenta Hteththemeth si Shining, am stat de vorba cu Stege – solistul Kistvaen, interviul rezultat putand fi citit in cele ce urmeaza.
Salutare si multumim ca ati acceptat sa ne reintalnim cu prilejul acestui interviu.
Salut. Iti multumesc si eu pentru invitatie.
Aveti un eveniment important pe 3 octombrie - lansarea noului disc - Desolate Ways. Cum se contureaza cei patru ani de liniste discografica in noul album?
Am profitat de ocazie sa inregistram niste piese mai vechi dar si unele noi la momentul in care albumul era la stadiul de concept. In afara de o fluctuatie usoara in stil, mai ales din punct de vedere al versurilor, nu pot sa zic ca am remarcat ceva in mod special, desi a fost o pauza destul de mare.
Sunteti simpatizanti declarati ai trupei Shining, incercand chiar o abordare muzicala similara si, dupa cum o sa constatati, o mare parte din discutia de astazi va tine cont de acest aspect. Tinand cont ca, de-a lungul timpului, Niklas, solistul Shining, a renuntat la descrierea propriei muzici drept "depressive / suicidal black metal", considerand ca sunt prea multe trupe care-i calca pe urme (dorind sa se distanteze de acestea), ce credeti ca face trupa Kistvaen sa nu fie una dintre cele vizate de dezgustul acestuia?
Unul dintre motive ar putea fi ca nu respectam exact normele sub-genului. E nevoie de o catalogare pentru a sti lumea la ce sa se astepte, dar muzica, compozitional vorbind, difera pe alocuri. Un alt motiv ar putea fi interactiunea pe care au avut-o baietii cu el la prima lansare. Mai mult de atat, nu-mi pot da seama.
Revenind la lansarea "Desolate Ways", pe 3 octombrie, in clubul colectiv ii veti avea drept invitati speciali chiar pe Shining. Stiu ca nu e pentru prima data cand colaborati / impartiti scena, insa a fost greu sa-l convingeti pe Niklas sa revina in Romania? Exista o alta fata a sa, diferita de cea expusa public in mod constant?
Nu a fost greu, Niklas chiar a fost incantat de invitatie. Cat despre diferente, nu ma pot pronunta deoarece nu il cunosc indeajuns de bine.
Exista informatii conform carora muzica Shining ar fi inspirat sinuciderea unor persoane, aflarea acestor vesti aducand satisfactie solistului trupei. Cum nici voi nu va indepartati prea mult, ca si gen muzical, cum vedeti aceste aspecte ale experientei muzicale? Cum ati percepe sinuciderea unui fan Kistvaen, alimentata de muzica trupei?
Fiecare om este liber sa inteleaga ce vrea din muzica noastra si sa reactioneze ca atare, la fel cum si noi inglobam o multitudine de sentimente in momentul in care o cream. Personal nu mi-ar surade un astfel de rezultat, dar nu am nici cum sa condamn, nici cum sa incurajez.
De asemenea, Shining este o prezentare a "raului", exprimata adesea prin raniri autoinduse pe scena, fapt care, de-a lungul anilor a starnit interesul publicului pentru aceasta trupa, aducand insa si dezamagire dupa concertele in care Niklas nu se mai taia pe maini sau nu mai apela la alte gesturi de acest gen. Ati simtit vreodata nevoia de a va face rau, eventual chiar pe scena? Care ar fi mesajul pe care publicul vostru (sau al unei trupe care face asta) ar trebui sa-l perceapa si cum ar trebui sa reactioneze dupa participarea la un astfel de eveniment si cum percepeti voi ranirile solistului Shining?
Uneori, o anumita durere fizica, psihica sau sufleteasca, nu poate fi ignorata decat apeland la alta mai puternica si care sa forteze corpul sa nu-i mai dea atentie celei dintai. Asta imi place sa cred ca este regula de baza a ranilor autoinduse. Nu simbolizeaza absolut nimic rau, ci o ultima solutie cand iti lipseste acea liniste sufleteasca de care avem toti nevoie. True pain before extravagance.
Dupa ascultarea unui prim teaser, noul album nu se indeparteaza prea mult, ca si stil, de precedentul - Unbekannte, insa multi artisti din aria metal aleg ca, in afara scenei si a salii de repetitii, sa se orienteze catre alte genuri muzicale. Exista trupe care se indeparteaza radical de ceea ce cantati si pe care le ascultati in mod frecvent? Ceva placeri vinovate printre acestea?
Cativa ascultatori probabil deja stiu de proiectul nostru secundar Depths, de funeral doom metal. Acesta ar fi unul dintre genuri. In cazul meu, printre alte stiluri ascultate se numara aggrotech-ul, industrial, witch house, trance, ambiental, rap si nenumarate genuri/subgenuri de metal.
Dincolo de activitatea din cadrul trupei, cat "rau" si "intuneric" exista in "sufletele" voastre si cum se manifesta el in viata de zi cu zi? Este ceva cu care va luptati si pe care ati dori sa-l dovediti? Si cat de mare este schimbarea pe care trebuie s-o adoptati atunci cand va urcati pe scena?
Datorita societatii in care traim, suntem obligati sa respectam anumite norme daca vrem, mai mult sau mai putin, sa sustinem munca pe care o facem. Astfel, lasam toata frustrarea acumulata sa se manifeste in mare parte pe scena. Sustin in continuare ideea ca nu poti trai o viata fara probleme si sa abordezi genul acesta de muzica, pentru ca nu ai avea din ce sa transmiti mai departe. In concluzie, indeajuns de mult.
Din cate stiu eu, sunteti printre putinele trupe autohtone care se recomanda prin muzica depresiva. De ce credeti ca nu sunt mai multe formatii la noi care sa abordeze acest stil, mai ales ca nu duceti lipsa de simpatizanti?
Unii nu se simt atrasi de gen sau nu se identifica cu el. Altii aleg sa-si verse mahnirea altcumva. Obisnuiau sa fie mai multe in trecut. Insa, usor, au disparut din ele. Oamenii merg mai departe.
Sunteti parte din scena metal autohtona. Ce credeti ca-i lipseste si care ar fi partile bune ale activitatii din zona metalica romaneasca, in 2014?
Parti bune avem destule. Trupe diverse, muzicieni talentati, o arie larga din care poti alege. Din pacate, si nu ma refer aici la public, sustinere din partea tarii nu prea avem.
Ati inregistrat noul disc la Raza Studio din Bucuresti, insa l-ati trimis pentru masterizare in Suedia. De ce a fost aleasa aceasta solutie in locul colaborarii cu un profesionist de la noi?
Am luat in considerare mai multe optiuni pentru masterizare insa concluzia a fost ca cea mai buna optiune pentru Desolate Ways era Cutting Room.
Explicati-ne conceptul ilustratiei grafice a acestui nou disc, semnata Alexandru Moga (kogaion-art) si spuneti-ne cat de important este ca muzica Kistvaen e sa fie insotita de vizual.
Drumul trenului este o metafora a drumului parcurs de catre orice individ prin viata. La fel cum sinele uneori merg drept, alteori se despart sau se incovoaie la fel de multe obstacole si schimbari bruste va intampina cineva in calea sa. Faptul ca am ales ca trenul sa nu se opreasca semnifica faptul ca, viata uneori nu te lasa sa te odihnesti si esti obligat sa apelezi la anumite actiuni ca rezultat. Consideram ca atmosfera este unul dintre cei mai importanti factori asa ca si vizualul ocupa un rang destul de inalt.
Ce asteptari aveti de la lansarea "Desolate Ways" si in ce masura feedback-ul obtinut influenteaza / conditioneaza activitatea trupei? Aveti tinte, impuse chiar si involuntar?
Avem anumite asteptari si pana acum suntem foarte multumiti de feedback. Activitatea trupei nu va putea fi afectata decat pozitiv, indiferent de rezultatul final.
Daca pe 3 octombrie Niklas Kvarforth si-ar taia venele pe scena, in cadrul evenimentului vostru, ati interveni pentru a-i salva viata sau ati accepta gestul sau, in semn de respect?
Nu cred ca intentioneaza sa faca asta si, chiar daca ar face-o, ar fi alegerea sa.
Multumesc inca o data de interviu si ne vedem pe 3 octombrie. Cheers!
