O generatie care a schimbat lumea: Miscarea hippie

Daca vorbim despre generatia hippie atunci trebuie sa ne intoarcem in anii 40 imediat dupa finele Celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Gasim o lume ce a vazut doua razboaie in 30 de ani si o stare de depresie ce a dominat intreg mapamondul. In acel moment a inceput o revolta impotriva valorilor sociale. La baza acestei miscari a stat poetul Allan Ginsberg. Folosind cuvantul drept arma pentru a exprima frustrarea, protestele sale condamnau intreaga societate.

Nu numai ca poezia era citita dar ulterior s-a transformat in muzica. De aici a venit si definitia 'The Beats', o referire la 'The Beat Generation.' In anii 50 miscarea a crescut simtitor. Au inceput sa se deschida cafenele unde oamenii puteau sa se intalneasca pentru a-si exprima parerile. Chiar si azi exista locuri special amenajate pentru astfel de adunari.

Un alt loc popular era clubul de jazz unde a luat nastere generatia Beatniks. Acestia refuzau normalitatea definita de societate.

Ulterior aceasta miscare s-a transformat in ce cunoastem azi drept miscarea hippie. Ei au dus acest fenomen in afara cafenelelor si direct in campusurile universitare. Berkley a devenit centrul miscarii. Existau constant proteste si demonstratii. Oameni ce luptau impotriva rasismului, saraciei si lipsa drepturilor femeilor. Multi au fost arestati la acea vreme insa miscarea capata teren in fiecare stat american. Doi factori au dus insa la o adevarata explozie sociala. Muzica si razboiul din Vietnam. Din ce in ce mai multi tineri erau trimisi in Vietnam.

Studenti au murit in timpul unor confruntari cu Garda Nationala in statul Kent si Jackson. Era un razboi considerat drept nefondat. Pacea a devenit un tel comun iar muzica folk a anilor 60 a devenit arma impotriva razboiului. Cuvintele generatiei beat au fost duse la un alt nivel. Multe zone au interzis astfel de festivaluri tocmai din pricina urmarilor.

Muzica a prins radacini din folk iar muzicienii ieseau usor din depresie. Nume precum Peter Seeger sau Woody Guthrie. Solisti precum Bob Dylan, Arlo Guthrie sau Joan Baez. Festivaluri precum Newport Folk Festival atrageau din cei in ce mai multi aomeni si ganditori pentru a impartasi un tel comun. Publicul era catalogat drept o adunatura de hipioti drogati si jegosi. E adevarat ca drogurile au fost parte din aceasta miscare.

Dintr-un motiv anume drogurile faceau parte din muzica unei intregi generatii (chiar si daca ne intoarcem la anii 20-30 la artistii de blues-jazz).

Drogurile erau parte din protest. Unii intrau in aceasta miscare doar pentru droguri. Protestele au generat si mai multe evenimente iar punctul culminant a fost cel mai probabil festivalul Woodstock unde 500.000 de hipioti s-au adunat pentru a scrie istorie. Timp de trei zile acesti oameni au trait in pace si armonie.

Nu se stie exact ce a dus la finele acestei miscari. Poate a fost sfarsitul razboului din Vietnam, poate a fost lupta pentru drepturile civile. Se stie insa ca in timpul guvernului Regan au fost pierdute multe din aceste drepturi individuale. Familii au ajuns pe strada, rasismul a devenit din nou principala problema a Americii. Ku Klux Klan a inceput sa capete putere iar gurupurile skinhead apareau chiar si in cele mai linistite comunitati.

In cartea 'Hippies from A to Z' lansata in 1999, Skip Stone declara ca miscarea hippie a schimbat intradevar lumea si a rezultat intr-o revolutie culturala si chiar politica. Schimbari aduse de acea generatie sunt vizibile chiar si astazi: liberatea sexuala, protejarea mediului, cauze umanitare precum si toleranta pentru diversitatea culturala sau religioasa.