Noul album My Dying Bride, intitulat "A Map of All Our Failures" a fost lansat pe 15 octombrie de casa de discuri "Peaceville Records". Un album care promitea multe, A Map s-a lasat asteptat, fiind promis de peste jumatate de an. Trupa a promis ca acest album va fi special, va fi mai bun ca restul, fiind o incununare a multor ani petrecuti pe scena doom / death-doom.
Albumul este deschis de piesa "Kneel Till Doomsday", piesa ce a constituit primul single lansat de pe acest album. O piesa originala, putin diferita de restul, agresiva in unele parti, dar melancolica, heavy si trista in altele, este introul perfect pentru un album doom metal. A Map... continua cu piesa "The Poorest Waltz", din nou o piesa originala, diferita, dar purtand emblema MDB. Urmeaza piesele "A Tapestry Scorned" si "Like A Perpetual Funeral", piese care suna...foarte similar cu tot ce au facut MDB pana acum.
Sunt lente, deprimante, creand in mintea ascultatorului imaginea clasica a unei strazi slab ilumintate, a unei luni noiembrie ploioasa, rece, plina de tristeti ascunse, mocnind in orice colt de umbra, gata sa rapuna pe cel nepregatit a le face fata. Dar nimic nou! Aceleasi linii lente, triste, melodice. Totusi, mult mai multa atentie este acordata viorii, instrument esential pentru atmosfera tipica MDB.
Piesa ce da titlul albumului, A Map of All Our Failures, este o alta clasica My Dying Bride. Sufocanta, lenta, creeaza senzatia insipirarii unui aer statut, de plumb, dintr-o casa veche englezeasca. Urmeaza inca 3 piese, intre care "Abandoned as Christ" sau "Hail Odysseus", piese care insa nu aduc nimic nou fata de ceea ce ascultasem pana acum. Albumul se termina dupa aporape 64 de minute de doom metal traditional, lasand totusi un regret: nu putea fi mai lung? Inca 5 minute macar...
Desi acest album nu impresioneaza deloc la capitolul originalitate, fiind la fel ca alte albume My Dying Bride, totusi el capteaza atentia printr-un element la care nu multi s-ar fi gandit: versurile. Daca celelalte albume My Dying Bride (in special A Line of Deathless Kings sau The lies I sire) aveau in general ca tema romantismul ("God, I want you. Just be mine / Because you haunt me all the time" (I Cannot be Loved) sau "I will kiss her mouth and her dark eyes / Lose myself freely in her dark eyes / Fall right through her soul, her mind, her skies" (L''Amour Detruit)) acest album se remarca prin teme mult mai diverse. Este un album care chiar impresioneaza prin lirica acolo unde muzica nu reuseste sa aduca ceva complet nou.
Temele diverse creeaza versuri care taie respiratia, precum "You see, I want to come in first peace oh my lord / Where was God when I most needed him? (Abandoned As Christ)" sau "My home was cleared, history sold / Empty was my place / ‘Cept a picture on the wall / Of lovers in embrace (A Tapestry Scorned)".
In concluzie, acest album nu impresioneaza prin originalitatea muzicii, insa este foarte bun, iar eu il recomand oricarui asculator de gothic-doom metal. Productia excelenta, atmosfera care se potriveste perfect pe lunile octombrie - noiembrie si versurile diferite fac acest album sa fie in topul preferintelor mele pentru 2012.
Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter
Intra si pe Canalul de Whatsapp METALHEAD si afla prima oara cine canta in Romania!
Ne gasesti si pe Instagram
