Am ajuns la Sziget in 11 august, a patra zi de festival. Singurul
motiv pentru care eram acolo, in acea zi, era Nine Inch Nails.
Trupa-cult americana nu s-a aflat niciodata mai aproape de Romania si
poate nici nu se va afla vreodata. Asa ca nu puteam pierde un asemenea
eveniment.
Nine Inch Nails
Un concert NIN nu e un concert pentru cei slabi de inger; in
acelasi timp, insa, nu se poate spune ca e un concert care exceleaza in
violenta sonora. Industrial rock-ul practicat de americani e
condimentat cu pasaje new wave, post punk, glam, alternative, muzica
clasica sau psihedelic.
Cu un sfert de ora inainte de inceperea
concertului parea ca NIN e o mare necunoscuta pentru estul Europei: in
fata scenei erau maxim 2000 de oameni. M-a strecurat cat mai in fata,
bucuros ca pot sa-l vad mai de aproape pe acest nebun genial care este
Trent Reznor. Tot stand cu ochii lipiti de scena, am uitat sa mai
privesc in spate, astfel ca, la acordurile primei piese, am ramas socat
de urletele care au izbucnit cred ca in 15 minute multimea a depasit
20.000 de oameni.
Nine Inch Nails
Imediat au inceput sa se profileze picioare
pe deasupra capului meu si valurile umane au inceput sa ma poarte de
colo colo. Totusi, crowd surfing-ul, mosh-ul si headbanging-ul s-au
desfasurat in limitele bunului-simt, fara incidente majore. Aaron North
(chitara), Twiggy Ramirez (bass), George Freese (tobe, A Perfect
Circle) si Alessandro Cortini (clape) sunt muzicienii cu care Trent
Reznor a aparut pe scena Sziget.
Va marturisesc, sincer, ca nu
am vazut in viata mea un chitarist atat de dement pe scena ca Aaron
North. Intr-o ora si 50 de minute s-au dus naibii vreo 5 stative de
microfon cu tot cu microfoane, plus chitara facuta praf la final. Nici
Trent nu s-a lasat mai prejos, facand si el varza ceva echipament.
Nine Inch Nails
S-a
cantat de pe majoritatea albumelor si au fost prezente multe hit-uri,
ca "Only", "The Hand That Feeds", "Wish", "Closer" sau "Hurt".
Proiectiile video au dat contur unui concert perfect, ca sunet si
interpretare. Show-ul a parut foarte lung, datorita faptului ca piesele
NIN sunt scurte, dar in numar mare. Trupa a alternat bucatile dinamice,
dure, cu cele lente, apasatoare. Fiecare din aceste pasaje a beneficiat
de propria ambianta de lumini, creand senzatia de spectacol in
spectacol.
Finalul a fost fantastic, cu "Hurt" cantata de tot
publicul; dupa aceasta piesa, orice bis ar fi fost inutil si lumea a
inteles asta...Trent & co. s-au retras in aplauzele prelungite ale
audientei. Un concert extraordinar care m-a lasat entuziast dar si
melancolic...
Nine Inch Nails
Si a venit momentul mult asteptat pentru mine: concertul Tool de
luni seara. Intr-un fel, m-am temut de acest concert atunci cand
ascult TOOL, am impresia ca ma aflu in fata unui fenomen muzical
extra-natural, a ceva venit de pe alta lume. In asemenea conditii, a da
ochii cu niste "extraterestrii" parea putin cam mult. De data aceasta,
multimea s-a strans mai din timp. In aer plutea un sentiment
nedisimulat de curiozitate. Sunt convins ca se aflau acolo multi oameni
veniti din pura curiozitate. Insa erau si multi veniti pentru "show".
Tool
De
la primele acorduri din "Jambi", au inceput iar sa imi pice indivizi in
cap, ca la Nine Inch Nails, iar imbrancelile au fost mult mai zdravene.
Personal, nu inteleg asemenea manifestari la un concert TOOL. Mie imi
venea sa stau lemn, sa sorb toate notele si ritmurile ce curgeau spre
mine, sa contemplu interiorizarea cu care Maynard isi interpreta
partitura, calmul de indian al lui Adam Jones si exploziile de energie
ale basistului. E adevarat, la "Stinkfist" sau "Schism" mi-a venit si
mie chef de un mosh.
Tool
N-au fost decat 8 piese, insa compozitiile
americanilor sunt lungi, asa ca cele 8 au acoperit o ora si jumatate. O
surpriza a constituit-o "Jerk Off", de pe "Opiate", o piesa pe care
putini se asteptau sa o asculte live. Langa mine, un tip s-a luat cu
mainile de cap si a pornit decis spre scena, de parca ar fi fost
hotarat sa ajunga la Maynard si sa-i sarute picioarele, sau ceva de
genul..."Good evening", "Hope to see you soon", la aceste doua
propozitii s-a rezumat comunicarea verbala cu multimea. Insa se stie ca
vocalul TOOL nu vorbeste mai mult de atat pe scena.
Tool
Sunetul a
fost la inaltime; poate vocea a fost un pic prea in spate. Proiectiile
video au fost incredibile si au dat concertului o profunzime deosebita.
Dupa, in drum spre o terasa oarecare, am simtit ca plutesc putin si am
simtit si un fel de disconfort vazusem ceva genial, ceva perfect, din
anumite puncte de vedere si asta nu e atat de usor de digerat.
Tool
Tot
luni, pe Hammerworld Stage, a cantat trupa romaneasca Altar. M-am dus
sa-i vad, bineinteles. Au facut un show foarte energic, ca de obicei si
au beneficiat de prezenta a aproximativ 250 de persoane, majoritatea
venite din Romania. Baietii au amintit de prezenta lor pe scena mare de
la Sziget, acum 11 ani, cand au deschis pentru Prodigy. Avand in vedere
pauza de aproape 5 ani si revenirea in forta, cred ca aparitia lor la
editia din acest an este una binemeritata. Mai ales ca pe scena
maghiara de metal se patrunde foarte foarte greu.
Tool
Marti, am
reusit sa prind un sfert de concert Leningrad, o trupa ruseasca pe care
tineam mult sa o vad; mai mult nu am putut sta, pentru ca trebuia sa
cant cu Luna Amara pe Bahia Blue Stage. Rusii practica un amestec de
folclor cu punk, ska si reggae, totul condimentat cu versuri care le-au
atras interdictia de a mai concerta in multe din orasele patriei
ex-sovietice. Multi conationali la concert, insa si multi curiosi
atrasi de amestecul de pachet de suflatori, chitari, percutii, tobe si
voci ragusite de atata vodca.
Leningrad au reputatia de a nu se urca
niciodata treji pe scena, insa de data aceasta mi s-au parut foarte
sobri. Cel mai comic era un gras de vreo 200 de kg al carui singur rol
era de a sta pe scena si de a sparge scaune de lemn din cand in cand.
La fiecare scaun distrus, multimea era in delir.
Tool
Cam asta am
prins la Sziget in acest an. As fi vrut sa vad Chris Cornell, insa
concertul s-a anulat din motive de sanatate a artistului.
Pacat...Oricum, una din editiile cu cel mai bun line-up. Sper sa fiu acolo si la anul!
cronica de Mihnea Blidariu / Bestmusic.ro
Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter
Intra si pe Canalul de Whatsapp METALHEAD si afla prima oara cine canta in Romania!
Ne gasesti si pe Instagram
