Cronica Norther - N

Ascultand ultimul material semnat Norther, iti vine greu sa crezi ca formatia a lansat primul full-length in urma cu numai sase ani. Trupa finlandeza isi interpreteaza din ce in ce mai bine compozitiile, iar acestea la randul lor sunt suficient de variate pentru a fi considerate catchy dar indeajuns de personale si intense pentru ca formatia sa nu isi piarda fanii mai vechi.

Norther au lasat de mult timp in urma comparatia cu mai cunoscutii lor compatrioti, Children Of Bodom, reusind sa-si intemeieze un stil propriu pe care sa-l perpetueze cu fiecare album.

Pentru cei care au ascultat ultimul album de studio, Till Death Us Unites, precum si EP-ul No Way Back, de anul trecut, N nu este o surpriza. In mare, stilul este asemanator celui de pe materialele amintite. N aduce insa un contrast mai pronuntat intre partile agresive si cele melodice, cat si intre cele doua voci prezente pe acest album.

Asa cum era si de asteptat, chitaristul Kristian 'Kride' Ranta, responsabil cu vocea clean si pe cele doua materiale precedente, este folosit din nou pe post de solist in cateva melodii, vocea sa fiind chiar predominanta in piese precum To Hell, If You Go, s.a. In contrast cu vocea clean a acestuia, stilul interpretarii lui Petri devine insa si mai agresiv, mai accentuat harsh si mai raw, amintind de albumul Mirror of Madness.

N debuteaza cu My Antichrist, stil agresiv, rapid, cu chitari in forta, in care clapele isi fac slab simtita prezenta. Albumul continua cu o piesa pe care fanii o cunosc deja, Frozen Angel, la care exista deja si un videoclip, lansata si ca single inainte de EP-ul No Way Back si inclusa pe coloana sonora a unui film finlandez.

Melodia a fost insa reorchestrata, varianta prezenta aici fiind ceva mai agresiva decat cea de pe EP-ul precedent, in special vocea lui Petri exprima mai bine de aceasta data disperarea si furia prezente in tema. Ranta este prezent si in refrenul acestei piese, vocea sa 'imblanzind' putin atmosfera inghetata, in final rezultand acel contrast foarte catchy despre care vorbeam mai inainte. Fara-ndoiala, una dintre atractiile albumului.

Chitarile se intorc din nou in planul central odata cu Down, o compozitie plina de furie si violenta, asemanatoare atat cu stilul albumelor mai vechi, cat si cu piese precum f**k You sau Die de pe Till Death Us Unites. Spre sfarsit, Down are un solo foarte bine plasat de chitara, urmat de exploziva voce a lui Petri, cu care se si incheie.

To Hell are refren construit din alternanta voce clean voce harsh, si un plus de melodicitate datorita clapelor lui Tuomas Planman. Savior se numara printre cele mai expresive piese ale albumului, un intro urmat de vocea lui Petri, cu pauze in intrumentatie care creeaza un anumit dramatism, oarecum o noutate pentru Norther. Versurile sunt simple si expresive.

Black Gold aduce un refren memorabil, una din trasaturile esentiale ale formatiei finlandeze fiind capacitatea de a face ca refrenele unor piese sa ramana in mintea ascultatorului, prin simplitate dar in acelasi timp intensitatea cu care sunt interpretate. Multa furie exprima si urmatoarea We Rock, care aduce si un lung solo de chitara, foarte expresiv, plasat undeva in mijlocul compozitiei. O piesa foarte rapida, ce va fi cu siguranta inclusa in setlist-ul viitoarelor concerte.

Always & Never incepe putin mai ciudat, odata insa cu intrarea in scena a chitarii si vocii, devenind o melodie tipica Norther. Din nou, tempo-ul este foarte rapid, din cand in cand usor domolit pentru ca accentul sa fie din nou asupra vocii si versurilor.

Daca pe EP-ul precendent intalneam o alternanta intre piese agresive si balade, pe acest nou album aproape toate sunt rapide si in forta, niciuna nu este dominata de clape de la un capat la altul, ci doar in anumite pasaje. Tell Me Why este simpla si din nou plina de furie, rapida, cu o voce care concentreaza in sine emotiile exprimate.

If You Go este cea mai melodica de pe N, iesind usor din stilul intregului album. Vocea chitaristului Ranta este principala atractie a piesei. Desi includerea vocii clean a acestuia nu fusese intampinata cu prea mare entuziasm in urma cu doua albume, acesta si-a construit cu timpul un stil propriu iar vocea sa chiar are personalitate, reusind sa-l completeze satisfacator pe solistul Petri Lindroos. Dramatismul piesei este dat insa tot de catre acesta din urma.

Self-Righteous f**k este construita in stilul f**k You (Till Death Unites Us) si C.U.S. (No Way Back), simpla si agresiva, cu versuri pe masura.

Forever and Ever este una din piesele Norther care devin obsesive inca de la prima ascultare, asemeni Everything sau Mirror of Madness. Versuri din nou simple, si o constructie nu tocmai elaborata a piesei reusesc sa transmita foarte multa emotie, furie, neimplinire, disperare, etc.

N este un album foarte personal, in care membrii trupei, asa cum au declarat chiar ei, au pus cam tot ce ii reprezinta in momentul de fata, pastrand directia si stilul ultimelor materiale, reusind in acelasi timp sa isi imbogateasca setlist-ul concertelor cu noi refrene pe placul fanilor. Pentru cei mai putin familiarizati cu stilul Norther, N poate fi insa un album putin cam monoton, lipsit de diversitate.

NORTHER
www.norther.net
www.myspace.com/norther

Cristina
Nota: 9/10

Tracklist:
1.My Antichrist
2.Frozen Angel
3.Down
4.To Hell
5.Savior
6.Black Gold
7.We Rock
8.Always & Never
9.Tell Me Why
10.If You Go
11.Self-Righteous f**k
12.Forever And Ever