Paradise Lost - Faith Divides Us, Death Unites Us

Alaturi de Anathema si MY DYING BRIDE, Paradise Lost completeaza lista celor trei nume importante pentru doomul englez (ulterior dezvoltand alte ramuri ale muzicii), in acelasi timp probabil cea mai indrazneata trupa din cele mentionate daca ne gandim la perioada de tranzitie "Host" in care am gasit chiar si elemente de synthpop.

Oarecum blamati in primii ani ai secolului 21, incepand cu 2005 Paradise Lost a incercat sa contureze din nou un stil apropiat de muzica practicata in anii 90, fara sa adune o noua baza de fani ci doar sa o multumeasca pe cea existenta, ceea ce face de altfel si Faith Divides Us, Death Unites Us.

Pentru cei carora muzica britanicilor nu le spune nimic, automat nici acest disc nu va insemna mare lucru pentru ca este compus in maniera tipica Paradise Lost. Pentru fani este cu totul alta poveste, al doisprezecelea album se contureaza in jurul stilului practicat pe Icon de exemplu, asadar un cerc complet in materie de experiment muzical.

Atmosfera apasatoare, o maniera de compozitie bine definita unde emotia are primul cuvant. Un usor iz de old school in materie de productie, cu o parte ritmica bine lucrata. Nick Holmes reuseste sa ofere una din cele mai bune lucrari ale sale, in paralel sarcina sa nefiind deloc usoara pentru ca daca ne uitam la piesa ce da si titlul albumului, o putem cataloga drept una din cele mai apasate piese lansate de Paradise Lost in intreaga cariera.

Un album lipsit de compromisuri, Faith Divides Us, Death Unites Us oarecum completeaza intreaga istorie a trupei, cu un material ce nu se vrea cel mai bun disc din istorie insa o dovada a faptului ca britanicii inca au multe de spus. Chiar daca doar pentru unii.

Gizas

Nota: 8,5/10

Tracklist:

As Horizons End
I Remain
First Light
Frailty
Faith Divides Us, Death Unites Us
The Rise of Denial
Living With Scars
Last Regret
Universal Dream
In Truth