Versuri Pavel Stratan - Copilaria

Imi aduc aminte cand
Ii faceam la mata vant
Si zbura ca pasarea
Dar cadea ca mazarea, de pe casa jos.
Si daca mata
mai traia
Si daca mai putea mergea
Noi de codita moale
Ii legam conserve goale 
Si tot era frumos,
frumos...
Mama mea, tatal meu
Nu ma bateti, nu-s de vina eu
Mata cred ca singura vroia 
Sa se-nvete a
zbura.
Drept, ca fratele, jos,
Trebuia s-o prinda. Dar n-a fost!
Si mata cand ne vede
Nici amu nu-i vine-a crede
Ca asa ceva a fost.
Unde-s, Doamne, zilele
Cand ne scaldam cu cainele?
Cand el la suprafata 
Vroia. Dar noi, cu-o
ata 
Il mai tineam sub val.
Si cainele facea „buli-buli”
Dar noi radeam ca-cei nebuni
Si printre apa
verde, 
Vedeam ca nu se vede...
Noi il scoteam la mal.
Mama mea, tatal meu
Nu mi bateti, nu-s de vina eu
Cainele
cred ca singur vroia
Sa se-nvete a-nnota.
Drept, ca fratele-o vrut 
Ca sa-l scoata. Cred ca n-a putut.
Si cainele
cand ne vede,
Nici amu nu-i vine-a crede 
Cata apa a baut.