Cronica METALCAMP 2007

A doua editie Metalcamp la care am participat a fost practic un concediu bine-meritat, diferenta dintre editiile 2006 si 2007 fiind prelungirea festivalului pana la 5 zile de cantari. De la bun inceput, mentionez ca nu am prins toate trupele de la Main stage pentru simplul fapt ca in fiecare zi show-urile au inceput putin dupa ora 14.00 dupa-amiaza cand ardea soarele mai tare si nu prea iti permitea sa stai in fatza scenei sa te bestializezi.


Asadar, dupa-amiezele le-am cam petrecut la lacul din padurea de la marginea Tolminului, iar diminetile prin oras, ca deh, noaptea dormeam si eu ca omu'. Asa ca, trupele pe care le-am vazut sunt cele din foiletonul ce urmeaza...

Ziua 1 - 17 iulie 2007

Am avut neplacuta surpriza sa constat ca primele 2 zile de Metalcamp 2007 s-a performat doar pe scena mica, lucru pe care personal nu l-am indragit prea tare. Dar...dupa incursiunea la corturile cu merchandise, i-am urmarit de la o masa si o bere slovena pe cei de la Converge, One Man Army si Deadsoul Tribe, trei trupe care nu mi-au comunicat nimic in mod special: ritmuri rupte, fara o tema anume a pieselor.


Singura atractie a serii a fost Sepultura, care au rupt. Desi sunetul de la scena mica nu a fost la fel de generos ca cel de la Main stage, Sepultura a facut un show foarte bun. Au cantat si piese noi si piese vechi, au pacalit publicul cu un medley si evident ca la piesele vechi, (Territory, Roots etc) publicul a reactionat cel mai bine.

Am vazut o multime de fetze de tineret avid sa se zbuciume in nestire, dar si gura-casca care erau de fapt uimiti de faptul ca chiar era Sepultura in fatza lor pe scena. Cam asa a fost prima seara la Tolmin si dupa o bere am bagat cornuletul in sacul de dormit.

Ziua 2 - 18 iulie 2007

M-a trezit a doua zi un soare pe cort la ora 8 dimineata si somnul s-a dus de rapa. Miercuri am prins Die Apocaliptischen Reiter, Korpiklaani, Dismember si Doro - tot la scena mica. Multa lume mi-i laudase pe D.A.R. si Korpiklaani, dar mie mi s-au parut genul de trupe pe care le poti invita foarte bine la un chef strasnic.


Baietii de la Korpiklaani au bagat si growl pe alocuri si aveau un clapar sado-maso care canta dintr-o cusca. Au facut show, doi dintre trupeti aruncandu-se pe saltele de plaja si plutind peste multime. Piesele nu le stiam de la niciuna dintre trupele astea, dar am concluzionat ca sunt 2 trupe "dansante", adica mai pentru fete (no offence :) Asteptasem cu infrigurare Dismember si mi-a parut rau ca nu ii vedeam pe Main stage.

Cu toate astea, Dismember ruled, au cantat foarte bine, corect, curat, show-ul lor fiind similar cu cel de la Bucuresti din iunie 2007. Ce n-a fost la fel, a fost interactiunea cu publicul. Am remarcat ca la Bucuresti au fost mult mai calzi, in ciuda numarului restransi de fani. Ultima piesa a fost tot "Dreaming in red", ceea ce m-a uns pe suflet si mi-a provocat un "what the f**k! the rest doesn't matter anymore!..." :))


Asa s-a dus si Dismember, dar nu de tot, caci dupa vreo 2 zile, doi dintre ei bantuiau pe la plaja cu slip si cu palariute de plaja, dar ei erau "incognito". Madam Doro Pesh care a incheiat seara de miercuri m-a uimit. In ciuda varstei si a muzicii si show-ului de anii '80, tanti Doro stie sa electrizeze publicul. N-am asistat decat la jumatate din concert, nefiind fan si avand nevoie de un dush cald inainte de ora 0.00 (accesul era limitat) si ... culcarea.

Ziua 3 - 19 iulie 2007

Seara de joi a fost rezervata "greilor" si s-a mutat la Main stage, la scena mica incepand concertele "talentelor". Din pacate, in niciuna dintre cele 3 zile de talentati nu am avut rabdare sa vad mai mult de o piesa - doua si trupele nu le stiam, asa ca am abandonat ideea complet. Asadar, seara de joi la Main stage a debutat pentru mine cu The Vision Bleak. Mi-au placut, sunt o trupa cu o abordare interesanta, dar fiind inca soarele sus, publicul a preferat sa stea retras la umbra.


Graveworm si Unleashed au urmat la scurt timp si le-am savurat cu o bere rece. Am vazut mosh pit, agitatie si oameni electrizati la maxim. La Pain deja s-a facut intuneric si a putut functiona si proiectia pe cele doua ecrane imense amplasate de-a dreapta si stanga scenei. Din pacate, Pain nu m-a impresionat deloc.

Recunosteam pasaje a la Samael si Opeth pe ici, pe colo, dar in ansamblu ma asteptam la mai mult din partea proiectului lui Peter de la Hypocrisy. Instrumentisti foarte buni, sunet foarte curat, joc de lumini frumos, dar... o alta trupa pentru fete. Au urmat cei de la Satyricon, al caror playlist nu l-am recunoscut in intregime, trecand cam multicel de cand nu mai ascultasem trupa asta.

Dar nu au lipsit "Mother North" si "Fuel for Hatred". Seara a culminat cu Kreator. Pentru a doua oara la Metalcamp, Kreator a fost prima trupa pe care am considerat-o ca a facut show total: muzica, sunet, decoruri, lumini si proiectii ireprosabile.


Au amintit publicului prin cuvinte si imagini cum erau ei la 16 ani pe vremea cand cantau pentru prima oara "Tormentor". Playlist-ul a fost similar cu cel din 2006 (MC), dar show-ul a fost imbunatatit cu decoruri, fum negru si gros si proiectii.

Ziua 4 - 20 iulie 2007

Din ziua a 4-a de Metalcamp am prins Noctiferia, un fel de copie Samael, fapt confirmat la final cand au cantat preluare dupa "Baphomet's throne". Culmea, a sunat chiar foarte-foarte bine, tinand cont ca au folosit tobe normale, nu electronice.

Cei de la Eluveitie - Pagan metal mi s-au parut o trupa ciudata. Imbinarea de folk si death metal din nou si accente vocale de Orphaned Land m-au facut sa ma intreb totusi - "dar chiar era nevoie de 9 oameni in trupa asta, ca nici macar nu canta ca Dead Can Dance".


La lasarea intunericului au urcat pe scena cei de la Ensiferum, o trupa interesanta, cu "ritmuri glorioase", desi nu am omor cu noul val viking metal cu influente power, dar s-au achitat serios de incercarea grea, deschiderea la Cradle of Filth. Apropos de C.o.F., aproape ca-mi vine sa nu zic altceva decat ca am vazut si auzit doar o soprana, balena esuata care falsa la greu si era data foarte tare si un chitait ciupit de fese din cand in cand, Dani.

Au venit total nepregatiti, iar show-ul a fost inexistent: fara banner, fara soundcheck, fara proiectie sau interactiune cu cineva. Si ca sa fie totul bine, Dani a aruncat microfonul si a plecat de pe scena, desi mai aveau de cantat inca 25 de minute. Asta a fost C.o.F.


Macar ca seara a fost nu numai salvata, chiar onorata de legenda rock Motorhead, taica Lemmy fiind de invidiat. A doua trupa cu show total: muzica, lumini, sunet, electrizare. Chiar daca nu erai impatimit cu Motorhead, tot ai fi dat ceva din tine, macar spre final la marele "Ace of spades" gustat de absolut TOATE varstele celor de la Metalcamp, de la cei de 7 ani si pana la motoristii de 60-70 de ani.

Foarte tare, o trupa care inca poate sa dea tot si dupa cum se tin batraneii, o sa mai aiba multe de spus publicului si de acum inainte. O seara minunata, care s-a terminat pe fetzele tuturor cu zambete si buna-dispozitie.

Ziua 5 - 21 iulie 2007

Desi tinusem foarte tare sa vad Aborted, la naiba, i-am ratat ca am stat sa mananc la o terasa in oras. Nici Grave Digger nu i-am prins, spre rusinea mea, din acelasi motiv, dar foamea a fost mai presus de orice. Am prins niste Exploited, dar ma asteptam sa vad mai multi punkeri in zona cu agitatia lor specifica, dar ... slaba miscare.


Era inca lumina afara, puteai sa vezi bine merchandise-ul, asa ca lumea se preumbla de colo-colo incercand pe ultima suta de metri sa mai insface fie un tricou fie un bijoux sau orice tampenie-suvenir pe care sa arunce ultimii bani. Sodom au fost intr-adevar de vazut, alti batraiori care se respecta atat pe sine, cat si publicul.

Ca si Motorhead, au avut un show foarte tare, corect, curat, dinamic. Ce mai, tatici! La Blind Guardian nu prea am ce povesti ca am rezistat doar vreo 2-3 piese, m-au plictisit de minune, vocalul nu a avut nici un fel de prezenta scenica si concertul a fost liniar si monoton. Dar iata ca m-a cuprins nostalgia brusc si am realizat ca se termina Metalcamp, urma ca urce pe scena ultima trupa: Immortal.

Nu prea ma grabeam sa ii urmaresc, mai ales ca nu prea mai ascultasem de mult timp, dar faptul ca era ultima trupa si apoi... gata, bye MC, m-a facut sa raman pe loc. Pe deasupra au mai venit la microfon si organizatorii impreuna cu primarul Tolmin-ului care a multumit tuturor celor prezenti pe durata unei saptamani intregi in oraselul de la poalele muntelor si ne-a invitat sa venim si anul viitor.


A fost aplaudat cateva minute in sir de toata masa aceea de oameni, nici nu vreau sa estimez cati, dar sigur cateva mii. Sa-mi zica mie cineva ce primar din Romania face asa ceva duminica noaptea la ora 0.45?! Sa fim seriosi.... Asadar, am avut de ce sa raman pe loc: Immortal a fost a treia trupa cu show deosebit si total: un black de o calitate impecabila, inteligibil, sunet foarte bun si atent reglat, joc de lumini super, proiectii si giumbuslucurile lor specifice, articifii si flacari suflate de Abbath.

Si asa s-a mai incheiat o editie de Metalcamp, Tolmin, Slovenia, 2007. Cei care n-au fost nici anul asta acolo, mai au o sansa in 2008, peisajul este de exceptie! ;)


Black Defender

Poze: Tony N. Slayer

Galerie Foto : METALCAMP 2007 - Galeria 2

Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter

Intra si pe Canalul de Whatsapp METALHEAD si afla prima oara cine canta in Romania!

Ne gasesti si pe Instagram