Deicide la Bucuresti: Cadou de 8 martie

de Buvnitz

Deicide la Bucuresti: Cadou de 8 martie


Vineri seara am avut o noua vizita 'legendara' cu bunavointa Hatework si Massive Music, una din putinele agentii de booking europene care se incapataneaza sa programeze turnee si in Europa de Est. De aceasta data Deicide, aflati la a doua venire, paradoxal de 8 martie.

Un concert destul de ciudat daca e sa privim lucrurile sistematic. In primul rand s-a dovedit faptul ca 'ai nostri sunt mai buni decat ai lor' si aici ma refer la partea de sunet. Intregul echipament tehnic din Fabrica a fost imbunatatit, cei care au ajuns la BMN IX si Absu au simtit acest lucru in calitatea si puterea sunetului. Nu un lucru care s-a simtit in seara de vineri iar de aceasta data vina pare a sunetistului care insoteste trupele. Un sunet neclar, confuz, uneori parea ca asculti o caseta demagnetizata la ceva casetofon rusesc. I

Ciudat si modul de desfasurare a evenimentului, totul s-a rulat pe banda, jumatate din public a ajuns defapt abia la Destinity, obisnuiti probabil cu intarzierile de rigoare dar si faptul ca e totusi vineri. S-a simtit o (poate) falsa impresie ca lucrurile sunt pe graba. Publicul intr-un numar surprinzator de redus fata de alte dati.. ma asteptam sa fie sold out, judecand dupa cele 350 de bilete puse in vanzare. Poate faptul ca pretul biletului a acoperit realmente o singura trupa cunoscuta - si inca 4 anonime - sa-si fi spus cuvantul in acest caz..greu de spus. E ciudat. E drept ca nu e ca si cum ai Immolation si Marduk in acelasi concert.

Din pacate am reusit sa ajung chiar in timpul recitalului Destinity, o trupa franceza ce s-a bucurat de o promovare puternica in ultimul an. Un amestec melodic intre sonoritatile thrash si death, cantat cu o precizie si ingeniozitate franceza pe care n-am sa o inteleg niciodata. Francezii sigur au ceva in aer, altfel e greu de explicat cum o foarte mare parte din trupele lor suna catre acel nivel impecabil. Ca similaritate cred ca aduce un pic din stilul de compozitie/interpretare lui Peter Tagtgren. Sper totusi sa revina in conditii tehnice potrivite.

Urmatorii pe lista au fost italienii de la Karnak, o trupa cult a scenei underground cu o directie directa a muzicii: death metal in forta, fara compromisuri, fara abordari excentrice..pur si simplu un death metal in stilul clasic Suffocation, Cannibal Corpse sau Death. Din spate era dificil de inteles ce se intampla pe scena, implicit partea de sunet. Drept dovada ca spre bar era mai degraba un refugiu de a conversa si a prinde din urma ultimele noutati de natura sociala. Din nou, totul pe banda, drept dovada ca la ora 22:00 aveam deja patru trupe trecute pe scena.

Cu aceeasi viteza s-au miscat si Deicide, la 22:30 deja trupa era in plina forta pe scena, o forta manifestata si in randul celor prezenti in fata scenei, din pacate o reamintire a faptului ca anumite obiceiuri sunt la mare cautare. Am vazut un individ cu fata plina de sange undeva dupa a doua piesa, am vazut alti 'inteligenti' care s-au gandit ca ar fi bine sa-si incerce norocul la un mosh/crowd surfing chiar spre mixer, am vazut personaje care urlau la Benton de parca ar fi fost fratele pierdut.

Despre Deicide, nu foarte multe de spus. Oamenii au urcat pe scena si au oferit un show exemplar de death metal, cap coada. Un setlist consistent de peste 60 de minute ce a curprins cam toate piesele ce au propulsat Deicide in liga de top a scenei extreme. Nu vad ce ai putea scrie despre un show death metal, nu e chiar un lucru ce poate fi redat precis in cuvinte. Cert e ca pe scena am vauzt aceeasi calitate si executie surprinsa pe toate albumele Deicide. Un exemplu cat se poate de bun despre cum se poate crea o muzica cu identitate intr-o scena saturata. Insa, din nou, sunetul...

Imediat dupa finele showului, Glen Benton s-a retras in nightliner iar restul trupelor au decis sa-si incerce norocul la un dance battle pe MC Hammer in clubul vecin B52.

In orice caz, Hatework merita felicitari..nu e chiar cel mai usor job din lume...sau hobby. Sper sincer ca lumea chiar apreciaza efortul acestor oameni.

P.S. Imi cer scuze pentru lipsa pozelor, am considerat ca sangele din sala a fost un motiv suficient de bun pentru a nu ma incumeta in fata.



Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter

Intra si pe Canalul de Whatsapp METALHEAD si afla prima oara cine canta in Romania!


Ne gasesti si pe Instagram


Concerte recomandate: