Aseara am surprins muzica stoner rock in cea mai pura stare a sa..underground. Ce Kyuss in fata a 4000 de oameni, underground pur pentru un grup restrans de oameni.
Desi am tot ridicat spranceana cu privire la promovarea acestui eveniment, Karma To Burn in Private Hell a avut totusi un feeling aparte, nu stiu insa daca feelingul a fost impartasit la calcule finale..dar pana la urma cui naiba ii pasa, muzica de calitate e prioritara! E drept ca cetateanul bucurestean inca face cunostinta cu acest gen muzical, ma gandeam aseara ca la ultimul concert Karma To Burn in Timisoara au aparut circa 300 de persoane (sa fie insa vina Egocentricilor?).
Interesul exista, muzica stoner in Romania evolueaza intr-o nota optimisita, accentuata si de aparitia unor formatii locale axate pe acest subgen. Etalonul in acest sens se pare ca a devenit Roadkillsoda, o trupa la care am purtat lupte seculare pentru a-i vedea in sfarsit live. Dezamagire zero, asteptari pe la acelasi nivel, era cumva de asteptat ca Roadkillsoda sa sune la fel de bine ca pe CD.
Am fost insa curios sa aud cum isi muleaza Sebastian vocea in format live, acele tonuri joase de pe CD devin cumva indescifrabile intr-un spatiu clasic de club. Detaliul s-a notat in avans, vocea Roadkillsoda adauga cateva inalte iar astfel se integreaza perfect in setupul live. Imbucurator (pentru carcotasi) este si tonul chitarei, mult mai curat si descifrabil decat pe album. Toba si basul merg ceas, nimic complicat insa perfect pentru groove si stare. Oricum, de la look si pana la muzica, Roadkillsoda este o adaptare precisa a muzicii americane, pornind de la grunge-ul Alice In Chains si pana la stonerul 100% american.
Moment de respiro inainte de Karma To Burn care au ajuns la Bucuresti fara basist (si probabil in tot turneul european). Ce m-a amuzat la aceasta formatie este acel spirit miserupism underground. Fara stres, fara griji pentru ziua de maine, doar doi oameni care se bucura de sansa de a canta la cateva mii de kilometri de casa.
Will Mecum a parut mai degraba un chitarist aflat 'intamplator' prin club, ocupat cu barul, rugat apoi sa urce pe scena. Nu ma intelegi gresit, vorbesc despre acel sentiment de bucurie si relaxare, zero stres, o seara intre prieteni. Pentru ca Will si-a facut cativa prieteni chiar in timp ce canta, in special un domn asezat pe canapeaua de langa scena - care pana la final a devenit frate cu Mecum. Din tobosar a iesit fum, forta si precizie plus o tehnica specific americana, mult accent pe fus si cinele. Doua instrumente, s-a auzit ceas! Muzical nu am ce spune prea multe, Karma To Burn a sunat ca pe CD, degajat, ritmat, in forta.
M-am simtit mai degraba ca la o petrecere in curtea unui prieten, fiecare cu berea la conversatie apoi un concert desfasurat elegant, intre prieteni. Frumos!
Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter
Intra si pe Canalul de Whatsapp METALHEAD si afla prima oara cine canta in Romania!
Ne gasesti si pe Instagram
