De cand Adorno a scris primele eseuri critice de sociologie a muzicii, tot mai multi cercetatori s-au intors catre acest domeniu. Desigur, perspectiva lui Adorno era una mai cu seama critica la adresa consecintelor culturi si a muzicii populare – care conduce la dezindividualizare, pasivitate si renuntare la actiune; insa teza sa cu privire la continuturile sociale ale muzicii ramane perfect valabila, iar studiile ulterioare o confirma. Cu cat privim muzica cu mai multa profunzime, cu atat avem sanse mai mari sa ne amelioram propria intelegere cu privire la cultura in care traim, la relatiile si la experientele sociale din jurul nostru, anunta www.SpuneSiTu.ro.
Poate suna sofisticat, insa nu este; toate cele de mai sus traduc o idee simpla: muzica care se produce/asculta/distribuie intr-o societate spune foarte multe despre sistemele de credinta si valorile autorilor si publicului ei. Despre toate acestea, despre rolul muzicii in schimbarea sociala, despre piata muzicala din Romania, dar si despre tot felul de alte sunete&ciripituri am stat de vorba cu Robin si Vladimir, de la Robin and the Backstabbers. Si a meritat.
Pentru cei care nu stiu (inca) cine sunt Robin and the Backstabbers, lucrurile ar putea fi explicate in felul urmator. In primul rand, Robin chiar exista: este Andrei Robin Proca, vocal, chitara, saxofon, trompeta, pian pe calea ferata si, in general, creativ pana la limita de sus. Vocea lui aduce imens cu cea a lui Tom Waits, l-a citit pe Walter Banjamin si ar putea sa iti vorbeasca pana in zori (cred) despre poezie. Urmeaza, apoi, the Backstabbers. Adica, Vladimir Proca (tobe), Vlad Fenesan (bass) si Florin Vasile (chitara). Vladimir este cool la propriu si la figurat; este in mod clar de neinlocuit la tobe, are un aer je m'en fou combinat cu multa discretie,
