Aţi observat că s-a cam dus vopseaua de pe cioară?
Aveţi spânzurători, aveţi destulă sfoară.
Au început să iasă fantome de sub paturi.
Nu înţelegi? Îmi trebuie gloanţe... nu sfaturi.
Inerţie, inerţie, diluant şi bucurie.
Oare cine m-a făcut să cred că sunt interesant?
Dacă mă opresc, mă ajung iar din urmă
Oameni şi râuri de dezinfectant.
E o mare onoare să te miri când răspund,
E o mare onoare să fug, să m-ascund,
E o mare onoare să mă ştiu printre hoţi
Ca gâinile cerului liberi noi toţi.
Ar cam trebui să ies din apa îngheţată
Şi într-un final să recunosc că v-am trădat,
Dar din cuvinte curge sânge,
Nu poţi să speli ce s-a pătat.
