Summer Nights 2009: Nopti de vara

de Buvnitz

Summer Nights 2009: Nopti de vara

Incep cu scuzele de rigoare pentru intarzierea acestei istorisiri a celor mai intunecate nopti din vara, din cauza ca am ajuns cu greu acasa dupa ce am pierdut doua trenuri iar cand am ajuns, m-a luat sesiunea in primire…dar sa trecem peste detaliile tehnice…si peste cele sapte ore petrecute in acceleratul Iasi-Bucuresti si am sa incep direct cu sursa iesirii din tara.

Pe 20 mai, la 6 dimineata, ma gaseai in Rahova, asteptand cu o prietena autocarul spre Viena. Acesta a pornit cu 10 minute inainte, asa ca cine doreste sa calatoreasca cu vreo cursa Eurolines, sa fiti cu jumate de ora inainte prezenti ca domnii de acolo sunt mai mult decat punctuali. Deci la 7 dimineata eram porniti. Trebuia in Viena sa ajungem tot la 7 dimineata, dar am ajuns cu 3 ore mai devreme. Nu m-a deranjat acest lucru, doar ca vezica mea a avut de suferit din cauza asta. Soferul rareori oprea sau deloc ore intregi. Din autogara din Erdberg am luat un taxi spre gara. Am prins un sofer turc, care auzindu-ne vorbind, imediat si-a dat seama ce nationalitate suntem. A fost amabil, nu ne-a ocolit si ne-a vb si de iubirea lui: Galatasaray, si de romanii care joaca sau au jucat acolo sa ne arate ca are cultura romaneasca.

Summer Nights Festival



Din gara de Vest a Vienei trebuia sa schimbam 3 trenuri pana in Mining. Cand ne-am coborat din trenul 2, am vazut nasu cum ajuta trei baieti sa coboare din tren un carucior plin cu doze de bere. Ne-am luat dupa ei, ne-am suit in cel de-al treilea tren, ne-am cinstit toti cu beri din carucior si am reusit sa gasim cu ajutorul celor trei la locul festului. Am avut ceva de mers de la gara pana in Fraunstein – Mining unde se strangea metalul in acele zile.

Ajunse in sfarsit, la intrarea din camping ne astepta o surpriza. Casa de bilete nu era pusa la intrarea spre scene, ci spre camping pentru ca locul era mic si ca sa nu poata intra oricine. Am stat vreo ora si ceva in soare, tarandu-mi bagajul dupa mine, rugandu-ma sa ploua. Am intrat intr-un sfarsit si am pus cortul in sila, rupta de oboseala. Pentru ca tot nu ma puteam odihni in cort, era ca un cuptor, m-am dus sa cercetez zona,. Venisera deja destul de multi. Chiar nu ma asteptam ca atata lume sa apara de joi. Erau deja cam 2000 de oameni.

Daca tot m-am rugat sa ploua, rugile mi-au fost ascultate, si a inceput o furtuna de toata frumusetea. Pentru ca nu pusesem cum trebuie prelata, mi-a zburat-o fireste si mi-a plouat in cort. A plouat doua zile, devastand si scenele. In prima zi, unele trupe de pe prima scena au fost trecute pe a doua, altele au fost efectiv anulate.
Prima trupa pe care am vazut-o a fost Ultrawurscht. Pe baieti i-am vazut si la Bucuresti, asa ca nebunia lor nu imi era straina. Au facut carnati pe gratar in fata scenei, pomana pentru gurile flamande din public care-si varsau balele peste gard. Au avut un show cu totul grind, cu confetti, cu gratar cu tot tacamul.

Summer Nights Festival


Au urmat Misery Speaks, o trupa tanara cu debutul in 2006, au sunat foarte bine dar nu m-au impresionat. Desi nu mi-a venit sa cred, au urmat pe Second Stage, Keep of Kalessin; prima scena inca suferind de pe urmele furtunii. Keep of Kalessin s-au ridicat la asteptarile mele, desi le-ar fi stat mai bine la locul lor pe Main Stage.
Dupa ei au urmat Excrementory Grind Fuckers. Dupa cum ma asteptam, am ras cu pofta la showul lor. Sunt nebuni rau si haiosi! Sunt o distractie buna! Dupa ei am stat la Deadlock pret de cateva piese apoi am fugit spre camping sa ma imbrac plus ca trebuia apoi sa ajungem la Main Stage pentru prima trupa ce avea sa cante acolo: Kataklysm. Vremea era destul de naspa: dimineata frig, ziua extrem de cald si seara iar frig. Asa s-a prins si o raceala de mine, care m-a facut sa inchin steagu mai repede seara, oferindu-mi febra si frisoane (si nu, nu am luat gripa porcina)! In camping am zabovit prea mult, nu ne-am dat seama cum a trecut timpul si am pierdut Kataklysm. Totusi pe Maurizio Iacono aveam sa il vad scuturandu-si pleata pe scena cu cei de la Aborted.

Am ajuns la Main Stage la Die Apokalyptischen Reiter, de care toti vorbeau. Nu am stat mult la concertul lor pentru ca nu au fost deloc pe gustul meu asa ca am zis ca am timp sa arunc un ochi pe la standuri. Standurile erau putine, cu putina marfa asa ca m-am plictisit repede si de ele si am dat o raita pe la barul din apropierea scenei pentru a astepta Satyricon. Nu cred ca am cuvinte sa descriu concertul Satyricon. Au cantat exceptional, piese de pe ultimul album dar si de pe albumele vechi, hituri, cu o sonorizare foarte buna si cu un joc de lumini superb. Am fugit apoi iar la Second Stage pentru a-I prinde pe cei de la Aborted. Ei si cu Satyricon au fost pentru mine trupele serii. Au avut un playlist extraordinar si un sound foarte bun iar publicul a fost incantat peste masura. Au incins moshpituri, au sarit peste gard, dandu-le treaba celor de la securitate.

Summer Nights Festival


A doua zi, am ramas mai mult in camping pentru a ma cinsti cu vecinii de cort. Austriecii si germanii sunt oameni foarte faini, de distractie, nebuni, sociabili, deschisi(bine, bine, veti spune ca nu toti) dar eu am avut noroc sa dau peste partea asta de public. Erau foarte multi veniti cu rulote, altii cu terase, scaune, mese, aragaze portabile, oale, farfurii, linguri, furculite, cutite, cu toata bucataria si cu tot alcoolul din magazine, cu multa voie buna, chef de distractie, bauta si metal. In camping aveam si o mini scena unde puneau dj-ii muzica- rockoteca full time (oricum mai toti aveau casetofoane pe care le carau cu ei si la baie, deci muzica se auzea din toate partile, toate stilurile) si fireste langa, un bar. De toate pentru inima. Am ajuns la Main Stage la Graveworm. Era o caldura infernala. Nu prea am fost interesata de trupa si nici publicul nu parea sa fie.

La Mercenary din pacate la fel, publicul era ars de soare, molesit si cam beat. La Eluveitie insa, toti s-au trezit. Toti dadeau din cap, sareau peste gard, artistii le aruncau sticle cu apa iar gardienii ii udau cu furtunu. Au urmat Sodom, Behemoth si Arch Enemy. Desi i-am mai vazut si anul trecut la Brutal Assault, mi s-au parut ca au cantat de 10 ori mai bine. Ori erau fara chef de viata in Cehia, ori nu le-a priit locatia, dar acum au debordat de energie pe scena, avand un show de nota 20. Cat am stat la concertul lor nu am mai simtit nici raceala, nici frisoane nici nimic. Asta a fost cea mai faina zi din tot festivalul pentru mine si a trecut prea repede!

Prima trupa din a treia zi a fost pentru mine Emergency Gate. Pe baieti i-am mai vazut cand au concertat la Bucuresti alaturi de Kreator, Eluveitie si Caliban. Au avut un show fain pacat ca au avut public putin. Foarte multi au plecat de duminica, cum ii astepta scoala sau serviciul in urmatoarea zi. Emergency Gate au suferit deoarece au cantat si pe caldura cea mare la 12 dupa masa cand toti stateau ascunsi prin baruri si terase la umbra halbelor de bere. Dupa ei am plecat sa cautam ceva de mancare, cum nu mai mancasem din clasa a 4-a. Mancarea de nota 4. Singurele feluri pe care le puteai gasi in zona erau ori paine cu parizer ori paine cu carnatz. E tot ce puteai gasi de mancare plus ca era putina si scumpa. Mancarea de baza a nemtilor banuiesc.

M-am intors la nebunii de Belphegor. Publicul a turbat la showul lor! Helmuth a venit cu aceeasi masca pe care a purtat-o si la Bucuresti dar au avut in plus si ceva sange la purtator. Au fost grozavi! Au urmat Equilibrium, Eisregen si Ensiferum cu un show de calitate. Merita vazuti! Iar festivalul s-a incheiat cu Kreator (pentru mine cel putin, la Second Stage urmau sa cante Arsis). Kreator, desi i-am vazut de atatea ori, nu ma pot satura de ei. Au fost extraordinary! Am fost in transa pe parcursul concertului lor!

S-a terminat si festivalul, totul devenise pustiu. Totul se darma, totul se strangea, in camping mai ramasesera putine corturi, barurile erau goale, carnatii nu mai sfaraiau, dj-ii lipseau si ei. Peste tot se asternuse linistea.

Summer Nights Festival


Multumiri celor de la Ultrawurscht care ne-au ajutat sa ajungem in Passau si sa avem tren direct inapoi spre Viena ca sa putem prinde autocarul de 20:00.

Timpul parca a zburat. Inca nu imi vine sa cred ce repede au trecut zilele. Cand am ajuns in Romania totul parea ca un vis, doar pozele imi dovedeau ca totul a fost o realitate ce s-a evaporate prea repede. Fata de celelalte editii, Summer Nights a luat amploare anul acesta. S-a bucurat de un public de 10. 000 de oameni, dintre care foarte multi erau tineri cu varste intre 17 si 25 de ani.

A fost foarte bine organizat, inafara de ghinionul cu furtuna din prima zi, oricum s-a acoperit noroiul cu fan, treaba foarte gandita din partea organizatorilor.

Ne-am simtit extraordinat acolo, am cunoscut oameni minunati si am adunat amintiri de neuitat!

Wiz(Alina).



Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: bit.ly/METALHEAD-Newsletter

Concerte recomandate:






Like us on Facebook