Ziua de 4 iunie aduce in prim plan un nou concert in Romania a legendarei trupe de thrash metal, Slayer, componenta a Big 4 alaturi de Metallica, Megadeth si Anthrax, pionera al acestui gen ce inca continua sa fie promovat si ascultat si in zilele de astazi (si in urmatorii ani, sa speram). Legendarii Tom Araya, Dave Lombardo, Kerry King, Gary Holt, chitaristul din Exodus care a primit misiunea de a-i tine locul lui Jeff Hanneman dupa ce acesta fost diagnosticat cu o boala provocata de muscatura unui paianjen, ce il va mai tine departe de scena , promit ca deobicei, un concert de neuitat alaturi de trupele romanesti din deschidere, Avatar si H8.
De ce sa alegi un concert Slayer? Cum ar fi o lume fara Slayer? Very simple! Agresivitatea din muzica regilor thrash-ului va convinge toti fanii metal-ului sa isi introduca in playlist-ul personal macar o melodie a acestora, fie arhi-ultra-cunoscuta “Raining Blood” sau “Angel of Death” ; pentru ca Slayer au dovedit de-alungul anilor ca nu isi dezamagesc fanii intrucat nici problemele de sanatate a lui Tom nu l-au putut convinge sa se lase de meserie (lucru de apreciat!); pentru ca Slayer au luptat impotriva glam-ului, ei chiar doreau sa scape de “feminitatea” aparuta la inceputul anilor ‘80 in scena metal; pentru ca fara Slayer am trai intr-o lume dominata de Fall Out Boys ori Nickelback(bleah); pentru ca fara Slayer am trai astazi fara o mare elita a metal-ului extreme; pentru ca fara Slayer, Paul Mazurkiewicz(Cannibal Corpse) sau Jason Bittner (Shadows Fall) nu s-ar mai fi apucat vreodata de tobe; dar mult mai simplu, o lume fara Slayer ar fi din punct de vedere muzical, trista.
De ce pasiune? In primul rand, Slayer imi impartasesc aceeasi parere personala despre religie (multumesc in special lui Kerry pentru acest lucru). Dau ca exemplu cateva versuri din melodia “Cult”(2006): “The bilble’s where it all began/ Its propaganda sells despair / And spreads the virus everywhere.” (versuri din melodia “Cult”(2006) care simplifica maiestruos mesajul bibliei, dar si intregul album “God Hates as All”(2001) in care se doreste ca oamenii sa poata identifica mult mai usor in problematica religiei, dupa spusele lui Jeff (si cu toate acestea, Tom ramane totusi un crestin practicant).
De asemenea in melodiile Slayer se gasesc si versuri despre nazism, desi toti membrii au declarat ca nu sunt sustinatori ai acestei ideologii. Un alt lucru de apreciat la Slayer sunt solo-urile nebune si incredibile care te fac la un moment dat sa te intrebi : “Mai, oamenii astia sunt de pe planeta noastra?”. Cum sa nu spui ca Hanneman este intr-adevar un adevarat zeu al riff-urilor haotice, la fel de bun precum King (nu cred ca extista notiunea “chitaristul x din Slayer e mult mai bun decat celalalt”), cum sa nu iti placa solo-urile lor barbare si feroce precum cele din “Angel of Death”, “South of Heaven”, “Jihad” sau chiar solo-ul salbatic de 10 secunde din “Payback”. De asemenea, cum Slayer isi respecta fanii, asa si fanii ii respecta pe ei. Agresivitatea muzicii lor se manifesta si in comportamentul fanilor prezenti la un concert Slayer dar si din afara (la un astfel de eveniment termenul de “moshpit” isi reliefeaza cu adevarat conotatiile). Mi-ar placea foarte mult sa dau din cap la un concert de-al lor pana sa lesin, dar nu mi-ar placea absolut deloc sa raman cu doi dinti in gura sau sa imi tatuez numele trupei pe cap sau pe orice alta parte a corpului cum au facut altii.
Asadar, de ce Slayer? Ca raspuns as zice ca ei mi-au schimbat total orientarile muzicale pentru ca am reusit sa trec, cu ajutorul lor, de la metalul comercial si usor digerabil la aprigul si neinduratorul metal promovat aceasta trupa. Albumele “Season in the Abyss”(1990) si “Raining Blood”(1986) raman in continuare preferatele mele dar si celelalte noua albume si doua EP-uri lansate intre 1983 si 2009, demonstreaza faptul ca Slayer exista pentru fani, pentru ca nu si-au schimba nicioadata stilul si mesajul, ba chiar au reusit sa il evolueze iar urmatorul EP anuntat, foarte sigur, va marca o alta etapa in dezvoltarea lor. Si ma simt mandru ca sunt sunt fan Slayer asa cum ma simt mandru ca sunt roman.
Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter
Intra si pe Canalul de Whatsapp METALHEAD si afla prima oara cine canta in Romania!
Ne gasesti si pe Instagram
