Cum ne dam seama ca noi si cei din jurul nostru putem suferi de tulburare acuta de stres (ASD)

de Cristi Nedelcu

Cum ne dam seama ca noi si cei din jurul nostru putem suferi de tulburare acuta de stres (ASD)


+ Linie telefonica de urgenta – 021 9647, destinata victimelor incendiului de la clubul Colectiv si familiilor acestora

Tulburarea acuta de stres (ASD) si Sindromul post traumatic (PTSD) se intalnesc in genere in relatie foarte stransa. Acest lucru se datoreaza faptului ca un diagnostic de PTSD poate fi dat doar la o luna de la experienta unui eveniment traumatic. Cu toate acestea, este posibil ca simptomele PTSD sa apara la foarte scurt timp dupa un eveniment traumatic.

ASD, difera de PTSD prin faptul ca in experienta traumei, exista mai multe simptome disociative.

Care sunt simptomele disociative, cum le putem recunoaste?

FLASHBACK

- Exista o diferenta subtila intre o amintire dureroasa si un flashback. Flashbackul este un gand intruziv care da senzatia pe o durata scurta de timp de sustragere de la realitate si de retraire a momentelor traumatice. Aceasta disociere se poate manifesta sub forma unui vis cu ochii deschisi in care se pierde orientarea in timp si spatiu, avand senzatia ca suntem transpusi din nou in eveniment, in mod repetitiv, sau singular.

- In timpul gandirii intruzive, exista o constientizare a diferentei dintre trecut si prezent, in timpul unei disocieri trecutul si prezentul fuzioneaza. Cand o persoana are un flashback, acea persoana are senzatia de a fi din nou, prezent in momentul traumatic.

Un diagnostic ASD impune ca persoana expusa la evenimentul traumatic sa prezinte cel putine trei simptome de disociere (de exemplu, amorteala, constientizarea redusa a realitatii, depersonalizare, sau amnezie.)

- amorteala - atat fizica; ca senzatie de amortire a mainilor, picioarelor, fetei, cat si emotionala; lipsa de reactie, apatie

- constientizarea redusa a realitatii: sunteti apatic, nu simtiti ca traiti in prezent, sunteti lipsiti de capacitatea sau dorinta de a va implica in viata de zi cu zi

- depersonalizare: nu va mai recunoasteti, va simtiti straini fata de voi insisi, va simtiti falsi, neautentici

- amnezie: nu va puteti aminti segmente din momentul traumatic, sau nu va puteti aminti evenimentul in sine

In cazul in care credeti ca puteti avea ASD urmariti urmatoarele aspecte:

- amintirile evenimentului traumatic revin sistematic, fara a fi provocate constient

- exista blocaje in momentul in care va amintiti evenimentul, lipsesc parti din amintire

- aveti cosmaruri cu privire la evenimentul traumatic

- aveti experienta flashback-urilor

- nu vreti sa participati in activitatile uzuale, vi se par neinteresante si lipsite de sens

- aveti senzatia de a fi un observator extern in viata de zi cu zi

- aveti problem cu somnul

- aveti o stare de iritabilitate sporita

- va simtiti marginalizat

- aveti dificultati de concentrare

- evitati locuri, oameni si situatii care ar putea sa aminteasca in orice mod de trauma (generalizand inspre orice loc public, orice situatie in care exista prezenta mai multor oameni etc.)

CUM PUTEM AJUTA CAND O PERSOANA APROPIATA ARE ASD?

In cazul in care o persoana apropiata are tulburare de stres post-traumatic, relatia sau viata de familie pot trece printr-o perioada mai dificila. Persoana afectata va fi mai putin comunicativa, mai inchisa in sine, poate chiar mai agresiva sau mai usor iritabila. Persoana poate fi emotiva, reactionand foarte usor la situatii simple cu emotie puternica, plans, deprimare, furie, abandon.

In scopul de a avea grija de o persoana apropiata cu ASD, mai intai trebuie sa aveti grija de voi.

- Fiti rabdatori si intelegatori. Este nevoie de timp pentru recuperare. O persoana cu PTSD ar putea avea nevoie sa vorbeasca despre evenimentul traumatic in mod repetat , nu limitati durata sau frecventa acestor discutii. Aceasta este parte a procesului de vindecare.

- Daca simtiti ca aceste discutii va incarca emotional si va provoaca un stres, cautati ajutorul unui specialist care sa va ghideze prin acest proces.

- Incercati sa anticipati momentele de criza. Declansarile comune includ, (dar nu se limiteaza la): datele aniversare, oameni sau locuri asociate cu trauma, anumite obiective turistice, sunete, mirosuri etc.

- Nu luati simptomele personal. Simptomele comune ale tulburarilor acute de stres includ absenta de implicare si reactive emotionala, mania, si retragere din relationare. Daca persoana apropiata pare indepartata de voi, iritabila, sau inchisa in sine, amintiti-va ca acest lucru nu are nimic de a face cu relatia voastra.

- Este adesea foarte dificil pentru persoanele cu tulburare acuta de stres sa vorbeasca despre experientele lor traumatice. Nu incercati niciodata sa fortati persoana a se deschide sau a vorbi cand nu este pregatita sa o faca.

GABRIEL DIACONU, medic psihiatru

Nu uitati de linia telefonica de urgenta – 021 9647, destinata victimelor incendiului de la clubul Colectiv si pentru familiile acestora, functioneaza, de ieri, in regim de call-center si este disponibila 24 din 24 de ore.

Programul vizeaza asistenta si consilierea psihologica de specialitate a tururor persoanelor care au fost expuse incendiului de la Colectiv, victime, atat a celor care se afla inca internati,cat si a celor care au fost externati, apartinatori, medici, paramedici, asistente sau alte persoane care au actionat la fata locului. Sesiunile de consiliere vor fi oferite in cabinetele de specialitate sau, la nevoie, in spitalele in care sunt internati pacientii.

Echipa de specialitate a acestui program este coordonata de dr. Gabriel Diaconu, medic psihiatru, si este formata din psihologi si psihiatri specializati in consiliere psihologica si psihoterapie.

Programul se va derula pe o perioada nedeterminata. Linia telefonica este pusa la dispozitie de catre Colegiul Psihologilor din Romania si MedLife.

"Cautam sa extindem interventia si in orasele riverane, functie de cerere si nivelul de necesitate. in momentul de fata, am incheiat contactul cu toate spitalele unde se afla internati supravietuitori, la nivel de management si echipe de psihologi, si le-am oferit resursa umana, personal si logistica suplimentara disponibilului lor pentru asistarea atat victimelor cat si familiilor lor. stiu ca unii posteaza pe FB ca apartinatorii nu au vorbit cu psihologi, sau ca exista probleme de comunicare dintre ei si echipele locale, hospitaliere. Unele lucruri sunt dincolo de controlul nostru, operatiunea noastra se bazeaza pe buna incredere si solidaritate. Eu nu pot controla daca un manager de spital limiteaza accesul familiilor la resurse. in cazul in care acestea simt ca nu sunt ajutate local, ii incurajez sa sune la numarul unic si vor primi asistenta", spune medicul psihiatru Gabriel Diaconu

Medicul Gabriel Diaconu (Mind Care) este unul dintre voluntarii Grupului de ajutor #ImpreunaRezistam (www.facebook.com/ImpreunaRezistam)



Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: bit.ly/METALHEAD-Newsletter

Concerte recomandate:






Like us on Facebook