Mai jos va prezentam un articol adaugat de solitary666 cu ajutorul tool-ului de Citizen Journalism oferit gratuit de METALHEAD. Scrie si tu !
Iata-ne in 2010,la patru ani dupa lansarea lui "Come What(ever) May", cand Stone Sour isi lanseaza cel de-al treilea album de studio,si anume "Audio Secrecy".Dupa o piesa lansata gratuit in iunie si un single in iulie,unii au inceput sa zica ca SS s-au dat pe comercial.Insa nu este deloc cazul.
Dupa un instrumental scurt pe pian(marca Corey Taylor),care isi imparte numele cu cel al albumului,albumul incepe cum se cuvine,in forta cu o piesa de dat din cap: "Mission Statement".Aceasta este piesa de care spuneam ca a fost lansata gratuit pe site-ul trupei in luna iunie si a fost aleasa drept piesa de inceput ale concertelor din turneul de promovare al albumului.O piesa destul de heavy,incepe cu un BANG!,are un refren pe masura si un solo de zile mari,serveste drept un preview destul de bun al albumului."Digital (Did You Tell)",ca si predecesoarea sa este o piesa destul de grea,insa mult mai complexa,cu un riff de inceput memorabil(pe care l-am tinut minte inca de la concertul lor de la Sonisphere) si un refren catchy.Solo-ul nu se lasa nici el mai prejos.
Urmeaza primul single al albumului si anume "Say You''ll Haunt Me".Inteleg de ce piesa devenit single:este comerciala si nu suna ca o piesa obisnuita Stone Sour.Asta pana cand Corey incepe sa tipe.Asta arata ca,desi comerciala,melodia ramane fidela stilului Stone Sour,in ciuda pasajelor dubioase de chitara si inceputul hardcore pe tobe.Una din cele mai reusite piese de pe album,a ramas pe "repeat" la mine in iPod destul de mult timp.A fost filmat si un videoclip pentru aceasta."Dying" pastreaza aroma de comercialitate si aduce aminte de "Sillyworld",de pe albumul precedent al americanilor.Alta piesa reusita,care prinde la public.Dupa cel de-al doilea solo-ul parca te ia prin surprindere si pastreaza piesa fresh,desi este cea mai scurta de pe album.
"Let''s Be Honest" parca ma duce si mai mult in urma,aducandu-mi aminte de "Inhale" sau "Take A Number", de pe "Stone Sour"(2002).Piesa parca mai mareste un pic tempo-ul albumului si invita la headbanging."Unfinished" mi-a ramas bine intiparita in cap inca de la prima ascultare,printr-o melodie care prinde si versuri precum: "But there''s no reply from you/ No matter what I do, I''ll never get away from you/ We''re not finished here!".Alta favorita de pe album,insa se termina prea repede.
Urmatoarea piesa,"Hesitate",este,dupa cum sugereaza si titlul,mai lenta.Melodie frumoasa cu un solo scurt dar superb,marca Jim Root."Nylon 6/6" are un inceput mai iesit din comun,insa se dezlantuie intr-o piesa heavy.Acest fapt se aude clar cand Corey tipa din toti rarunchii "F***CK!".Pe durata strofelor parca iese mai in evidenta sectiunea de ritm a Stone Sour,si anume: Josh Rand(chitara ritm), Shawn Economaki(bas) si Roy Mayorga(tobe si percutie).
"Miracles" mai scade din tempo si ne aduce iar cu picioarele pe pamant prin melodia sa frumoasa si versurile care,desi putin repetitive pe alocuri,ies in evidenta: "Waiting in the dark for miracles/ But mircales don''t happen here".Urmatoarea bucata, este o armonie perfecta intre toti membrii trupei si instrumentele lor.Cu versuri memorabile si melodie ritmata "Pieces" iese si ea in evidenta de la prima ascultare a albumului.
Urmeaza "The Bitter End",una dintre cele mai hardcore si complexe piese de pe album.Impreuna cu "Digital (Did You Tell)",a fost si ea inclusa in setlist-ul concertelor de dinaintea lansarii albumului,alaturi de "Mission Statement".Dupa lansare insa, "The Bitter End" a fost inlocuita de single-ul albumului."Imperfect" aduce cu siguranta aminte de "Through Glass",cel mai mare hit al celor de la Stone Sour,sau de "Bother",de pe primul lor album.Este practic Corey Taylor cu o chitara rece in brate.Nimic mai mult.Si este o frumusete de cantec.
Albumul se incheie cu "Threadbare",care este si cea mai lunga piesa de pe acesta.Cantecul incepe doar cu vocea lui Corey si o chitara,insa dupa ceva timp intra si restul trupei pentru a creea un sfarsit adecvat unui album extraordinar.Pe la jumatatea piesei,aceasta se schimba total,Jim Root explodand intr-un solo,inainte de un ultim refren.In loc de a se termina cu un jam session clasic Stone Sour,albumul se pierde usor prin fade-out.
Dupa doua piese lansate pe internet si alte doua cantate live inainte de lansarea albumului,asteptarile,deja mari dupa succesul cunoscut de "Come What(ever) May,au crescut si mai mult."Acesta nu dezamageste prin 14 piese unice care m-au tinut cu sufletul la gura pe toata durata sa.Vocale extraordinare si incofundabile marca Corey Taylor,solo-uri de exceptie si melodii catchy fac din "Audio Secrecy" un adevarat succes.Stone Sour sunt la cel mai inalt punct muzical de pana acum."Audio Secrecy" este cel mai bun album al lor de pana acum si merita cumparat.
Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter
Intra si pe Canalul de Whatsapp METALHEAD si afla prima oara cine canta in Romania!
