Suicide Silence - The Black Crown (cronica de album)
14 Iulie 2011 de Buvnitz
Mare nebunie cu Suicide Silence. Ce-i drept a fost trupa potrivita la momentul potrivit si asta a adus de la sine vanzari considerabile, formatia americana fiind si una din cele mai bune produse de export lansate vreodata sub egida Century Media.
Recunosc ca m-a prins bine albumul de debut. Era el deathcore, se repeta pe alocuri dar acel ritm si sunet aveau un cuvant greu in ecuatie. Asta pana cand am vazut Suicide Silence live acum o luna...mi-am dat seama ca in astfel de cazuri productia face minuni. Farmecul Suicide Silence se opreste in studio...live suna incredibil de prost. Cel mai mare minus e la capitolul voce unde microfonul e trecut printr-o groaza de procesoare iar saracului om ii lipsesc cu desavarsire minimum de calitati vocale. Jur ca la un moment dat - printre atatea efecte - suna a Cradle Of Filth.
Dar cui naiba ii pasa de parerile mele atata timp cat Suicide Silence vor vinde din nou cateva zeci de mii de albume? Baza lor de fani e una solida dar comparand cu precedentele lansari nu stiu exact cati vor aprecia la fel de mult acest nou disc intitulat The Black Crown.
La capitolul productie nu s-a schimbat nimic...da chiar nimic. Tonul de chitara e la fel, vocile la fel, poate sound-ul tobelor necesita un ton usor mai clar. Partile de breakdown au devenit (in mod evident) prea repetitive astfel ca trupa s-a orientat catre influente atat din zona metalcore cat si din cea clasica a erei death metal. Pare mai brutal decat precedentul disc dar in acelasi timp este monoton si lipsit de substanta.
Asta pentru ca partile instrumentale nu s-au modificat radical. Influentele enumerate mai sus nu devin vitale in context ci doar puncteaza anumite idei pentru a scoate ascultatorul din banalitate. Raportat la genul prestat nu pare decat un alt album de deathcore. Cine stie, poate au devenit formatiile de gen prea bune si nu mai putem face diferenta.
Insa trebuie sa recunosc ca versuri mai penibile ca pe acest album n-am auzit de foarte mult timp. Mai usor de inteles reprezinta automat un pas inainte catre un public larg insa piese ca 'f**k Everyhting' sau 'You Only Live Once' te pun pe ganduri.
Nu e un album rau...daca schimbau vocalul devenea un album cat de cat interesant. Merita cateva ascultari insa nu va schimba radical scena metal. Statutul formatiei Suicide Silence nu se va schimba insa. Este cat se poate de clar ca intreaga industrie mizeaza pe aceasta formatie drept un nume etalon al scenei extreme a urmatorilor ani.
Eu sincer sper ca publicul sa-si dea seama ca pe aceasta planeta sunt formatii mult mai bune ce reusesc sa ofere un punct de legatura credibil intre death metal si hardcore. Emmure sunt un bun exemplu in acest sens.
Tracklist:
1. Slaves to Substance
2. O.C.D.
3. Human Violence
4. You Only Live Once
5. f**k Everything
6. March to the Black Crown
7. Witness the Addiction
8. Cross-Eyed Catastrophe
9. Smashed
10. The Only Thing That Sets Us Apart
11. Cancerous Skies
Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter
Intra si pe Canalul de Whatsapp METALHEAD si afla prima oara cine canta in Romania!
