Aştept primul vânt să mă aducă Acasă
Am obosit şi nu mai cred în minuni
Dincolo de deşert nu există vreo oază
Oamenii cu măşti, n-au fost nu vor fi buni
Şi merg şi merg pe drumul ăsta sinuos
Cu o inimă în flăcări, şi-o privire de gheaţă
Rănile-s anesteziate de un chip frumos
Şi undeva nu aud vreun cântec să mă scoată
Strigaţi-mă şi scoate-ţi-mă din acest iad
Şi merg, tot merg, asurzit, dar în continuare merg
Fluier cântece pentru voi sperând să le primiţi
Undeva într-un bar am găsit un sens la fericire
Ref: când simţi că nu mai poţi, cântă
Când simţi că nu mai crezi, aplaudă
Când simţi că nu mai simţi, uită
Când uiţi că nu mai simţi, cântă
Viaţa e o luptă, societatea-i o boală
Eşti singur mereu şi nimeni nu te cântă
Don Quijote ce păcat nu-s uriaşi e o moară
Unde-s visele făcute praf printre rânduri?
Şi merg tot merg plecând urechea la vremuri
Sunt bătrân cu cearcane în suflet tăieturi adânci în tălpi
Alerg printre cântece vă chem să fiţi parte din ele
Mă ridic şi lupt mereu, aşa să faceţi şi voi, cântăndu-mă
Câteodată îmi vine să-ti sparg dinţii cu tesla
Câteodată îmi vine să nu mă mai opresc
Câteodată îmi vine să-ţi alimentez povestea
Câteodată îmi vine să te iubesc
