Tito & Tarantula sunt un nume cu greutate peste ocean si pun pariu ca la orice concert de-al lor in oricare dintre cele doua Americi n-ai loc sa te misti. Avand asta in vedere, probabil va intrebati de ce am pus in titlu o propozitie destul de dura cum e "Enough Is Enough".
Explicatia e destul de simpla: Romania (si probabil o mare parte din Europa) nu e pregatita sau mai bine zis nu e in tema cu ce se misca pe scena blues & hard rock de dincolo de Ocean asa ca Tito & Tarantula au cantat exact cat era nevoie iar reactia publicului a fost pe masura.
Pe 7 iunie la Hala in Bucuresti s-au strans putin peste 200 de persoane pentru o doza adevarata de muzica in probabil cea mai buna locatie de concerte pe care am vazut-o in Bucuresti in ultima vreme. Sa nu fi fost concediul prelungit cu ziua de luni libera (care a generat si haosul de la birou de marti si miercuri deci si intarzierea acestei cronici), sa nu stie lumea prea multe despre filmele lui Tarantino si cine ii compune o parte din piese, sa nu existe oare asa de multi ascultatori de blues, rock & more, nu stiu si sincer nu conteaza: eu m-am simtit extraordinar.
Tito & Tarantula au promovat la Bucuresti, si vor promova in tot turneul european care tine pana la sfarsitul lui august, noul lor album "Back Into The Darkness". (voi scrie cateva vorbe si despre el curand). Totusi am avut parte si de o serie destul de solida de hituri precum After Dark (intr-o varianta medley) sau Strange Face Of Love, piese foarte apreciate de public. S-a dansat, s-a dat din cap, s-a topait ba chiar la After Dark Tito a invitat pe scena vreo 10 persoane printre care si 3 copii alaturi de care a cantat refrenul unui "cantec sfant despre dragoste" ("Here`s a holy song about blood").
TIto & Tarantula au dat-o din suflet, in cel mai sincer mod posibil, oferind un show de aproape 2 ore doar pentru cunoscatori. Daca n-ati fost acolo (sau pe 6 iunie la Sibiu) ei bine ati pierdut o doza de muzica adevarata buna de alinat orice rana. Si pentru a demonstra ca ce s-a intamplat pe scena a fost la limita perfectiunii, Tito & Tarantula nu s-au intors pe scena in ciuda faptului ca au fost bisati de catre cei aproape 200 de oameni aproape 10 minute, la fel ca un artist de opera care stie cand sa incheie un show memorabil.
E greu de insirat in cateva vorbe ce s-a intamplat pe 7 iunie la Hala, si e si mai greu de inteles curajul Artmania si Future Production de a aduce o trupa atat de buna dar atat de putin titrata in coltul acesta al Europei.
Nu inchei fara a aplauda sincer instrumentistii exceptionali din aceasta trupa, incepand cu chitara solo stapanita cu pasiune, continuand cu basul subtil dar totusi prezent grav pe toate piesele al lui Lucy LaLoca alaturi de tobele puse foarte bine in context si nu in ultimul rand, chitara principala superb manuita ,as putea zice cu ghilimelele de rigoare, de vocea exceptionala a lui Tito.
Puteti urmari o galerie foto stufoasa a concertului accesand link-ul de mai jos:
Si pentru incheiere un citat de pe Wikipedia:
Though a successful band in their own right, Tito & Tarantula seem to be very poorly known. They are fairly well known across Europe (as that is the continent that they spend most of their time touring) and have up to tens of thousands of people show up at some of their concerts, but overall are not extremely well known. Especially the fans in Germany (called "Deutschlandia" by the band) proved to be very loyal. Little information can be found about them on the internet, and their albums are hard to find outside of certain places in Europe. Regardless of this, the band see themselves as having a decent amount of fame wherever they go.
P.S. Pentru mine a fost concertul anului pana acum :) Ma razgandesc probabil dupa concertul Faith No More de pe 15 august !
Morrison
Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter
Intra si pe Canalul de Whatsapp METALHEAD si afla prima oara cine canta in Romania!
Ne gasesti si pe Instagram
