Mai spune, mamă, o dată povestea ce-am uitat,
Mai spune-mi despre anii cand tot era curat.
Mai spune-mi, mamă, unde, unde s-a terminat,
De ce de-o vreme incoace trăim prin a uita.
Hai, spune, mamă dragă, pe unde-s ei acum,
Acei toţi care-odată spuneau că-s prieteni buni.
In visul meu se intamplă tot mereu
Să vorbesc cu ei din nou...
Doar in visul meu si simt ai mei mereu,
Să vorbesc cu ei, atat... e prea tarziu.
Şi lumea unde este, sau eu de ce nu sunt?
Ei trec pe langă mine, si strang la piept şi iarăşi plang.
Şi viaţa e prea lungă şi iar mă rătăcesc,
Arată-mi locul unde trăind am să trăiesc.